vineri, aprilie 19, 2024

„Orice ar fi fost acea experienţă bizară pe care am trăit-o, nu va rămâne decât o amintire absurdă”

Directorul Amnesty International din Turcia, İdil Eser, care a fost eliberat pe 26 octombrie, împreună cu alți șapte apărători ai drepturilor omului, după ce a petrecut 135 de zile în închisoare, a spus că toate prin câte au trăit nu va rămâne decât o amintire kafkiană, mai puţin aspectul de a fi încarcerat în calitate de apărător al drepturilor omului.

Pe 5 iulie, poliția turcă, pe baza spuselor unui informator anonim, a efectuat o razie la un hotel de pe Büyükada, una dintre Insulele Principilor din Marea Marmara, arestându-i pe următorii: Eser de la A.I., İlknur Üstün de la Coaliția Femeilor, avocatul Günal Kurșun de la Asociația pentru Drepturile Omului, avocatul Nalan Erkem de la Adunarea Cetățenilor, Nejat Taștan de la Asociația pentru Egalitatea Drepturilor, Özlem Dalkıran de la Adunarea cetățenilor, avocatul Șeyhmus Özbekli, Veli Acu de la Asociația pentru drepturile omului precum și doi formatori străini din domeniul educaţiei pentru drepturile omului, Ali Garawi și Peter Steudtner.

„Cred că vom fi achitați pentru că nu a fost comisă nicio infracţiune. Nu există dovezi. Tot ceea ce este menționat drept dovezi sunt pure inepţii. Acest lucru nu va fi decât o amintire absurdă”, a spus Eser intr-un interviu exclusiv acordat Cumhuriyet.

Subliniind faptul că sunt conștienţi de riscurile existente pentru apărătorii drepturilor omului (deşi nu și-au imaginat că situaţia ar fi putut degenera într-o aşa măsură, atingând cote de-a dreptul kafkiene), Eser a recunoscut că a existat și o latură pozitivă a experienței dânsei din închisoare: „A fost o experiență interesantă pentru un apărător al drepturilor omului. A citi despre aemenea experienţe este un lucru; a le trăi este cu totul altceva”.

„De acum înainte mă voi concentra mai mult asupra drepturilor deţinuţilor din închisoare”.

În cadrul unei conferințe de presă de la Hamburg de pe 8 iulie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, i-a acuzat pe apărătorii drepturilor omului că au conspirat în cadrul unui alt puci de după cel eşuat din 15 iulie 2016.

Cotidianul pro-Erdoğan Star a afirmat pe 11 iulie că CIA și MI6 se sunt implicaţi în acea conspiraţie.

Un alt document pro-Erdoğan, Yeni Șafak, a susținut, pe 23 iulie, că activiștii pentru drepturile omului ar fi avut legături cu serviciul german de informații BND.

La o zi după eliberarea a opt activiști pentru drepturile omului de către o curte judecătorească din Istanbul, o alta din Izmir a hotărât că va prelungi detenția preventivă a lui Taner Kılıç, președinte al consiliului de administrație al Amnesty International din Turcia, fuzionându-i-se cazul cu cel al activiştilor Büyükada.

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.