Un substanţial interviu pentru AGERPRES, de mare actualitate
Pană: Românii trebuie să înțeleagă că pădurea nu înseamnă numai bani; ținta noastră, utopică, dar realizabilă: zero tăieri ilegale
România încă se mai confruntă cu fenomenul tăierilor ilegale de lemn, însă volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, iar ținta noastră, utopică, dar realizabilă, este să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană.
După un an de funcționare, deja de pe piața lemnului au dispărut 4 milioane de metri cubi tăiat ilegal, echivalentul a 4 milioane de arbori cu vârsta de circa 70 de ani, deci mai mult decât am fi plantat 4 milioane de arbori. La ora actuală, după ce am totalizat toate controalele făcute de Gărzile Forestiere, de Corpul de Control al ministrului, toate forurile care controlează în sensul acesta, datorită Radarului Pădurilor, coroborat evident și cu o nouă lege a contravențiilor silvice, cu un Cod Silvic nou, care între timp a apărut, ele au coborât până la 400.000 de metri cubi.
Prin măsurile pe care le vom lua în continuare, și vă mărturisesc că este motivul principal pentru care am revenit în acest scaun de ministru, sunt pentru un target foarte înalt, unii ar spune utopic, dar eu îl văd realizabil, să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn.
Pe lângă măsurile demarate în 2014, care au însemnat Radarul Pădurilor — un instrument informatic care trebuie dezvoltat și poate fi dezvoltat, un nou Cod Silvic, care a stârnit foarte multă vâlvă. Vă aduc aminte că au fost lupte uriașe din partea unor operatori economici mari care își vedeau lezate interesele pentru că elimina monopolul, pentru că introducea dreptul de preempțiune pentru producătorii de mobilă, pentru că noi vrem ca valoarea lemnului să crească în afara țării, valoarea maximă fiind în mobilă, pentru că introducea asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populație și introducea obligativitatea ca cel puțin 40% din ce s-a înregistrat anterior să valorifici superiori, pentru că introducea exploatarea și valorificarea locală, ceea ce este o cerință în strategia Uniunii Europene pe linie de păduri. Au existat foarte multe presiuni ca acel Cod Silvic să nu fie votat, a fost chiar întors de la Președinție, dar într-un final el a fost votat. Mai e nevoie de câteva norme de implementare pentru că el, ca să fie viabil, trebuie să existe cinci Hotărâri de Guvern și 14 Ordine de ministru și nu au fost date toate sau unele au fost date defectuos, de exemplu, cea legată de valorificarea masei lemnoase.
Tot în 2014, am trimis spre Parlament să amendeze Legea contravențiilor silvice, încât mijlocul de transport care transportă lemn ilegal să fie confiscat. Avem la ora actuală o nouă Lege a contravențiilor silvice, și asta a stârnit un pic de vâlvă.
Mai e ceva care lipsește: un nou statut al personalului silvic. Adică, cine nu își face treaba să dispară din sistem, iar cine îi face treaba să fie recompensat.
„Nu e normal ca un pădurar care are un inventar uriaș în jurul lui, și ca să poată veghea asupra acestui inventar trebuie să locuiască în pădure și singur întreținător de familie, să aibă 1.000 de lei pe lună, când un arbore dacă-l taie înseamnă de câteva ori salariul lui.”
Vrem ca oamenii din sistem cei care își fac treaba în sistem și sunt oameni care fac asta, chiar dacă este un sistem blamat pe bună dreptate la cât s-a tăiat ilegal, și cu complicitatea silvicilor. Vorbim de un sistem în care există și foarte mulți oameni de foarte bună credință, iar unii și-au dat viața în lupta cu mafiile din pădure — avem patru morți și peste 500 de spitalizați. Până la 1 septembrie voi veni în fața Parlamentului cu un proiect de modificare a statutului personalului silvic și estimez că, până în decembrie, când se ia vacanța parlamentară, să fie și adoptat.
Ce ar mai trebui făcut este schimbarea de mentalitate. Românii trebuie să înțeleagă că pădurea nu înseamnă numai bani, ci și social, ecologie. Pădurea este sursa de viață și de fapt pădurea ne ajută să nu avem inundațiile catastrofale pe care le avem, deci nu este orice marfă.
AGERPRES: Aminteați mai devreme de Radarul Pădurilor, dar în România mai există aplicația Inspectorul Pădurii și portalul cu același nume… Care este părerea dvs. referitor la aceste instrumente?
Doina Pană: Ideea în sine este o idee foarte, foarte bună pe care și eu am dorit-o și o susțin, dar la ora actuală ea nu există din punct de vedere legal. Această dezvoltare a făcut parte dintr-un contract care nu s-a finalizat ca produs. Fostul ministru Pașca Palmer nu a dorit să adauge un act adițional încât să se finalizeze produsul până la finalul contractului, iar ceea ce s-a pus pe site este o bucată din dezvoltare, vicioasă, sub aspectul că prin imagini satelitare se identifică absolut orice tăiere din păduri la nivel național, dar n-a existat un filtru despre ceea ce înseamnă tăiere legală. Nu numai că ceea ce s-a pus pe site nu e complet și corect, dar de fapt a isterizat o țară întreagă pentru că toată lumea a interpretat acele alerte care au fost cu miile ca fiind ilegale și de fapt nu e adevărat. Pot să vă dau și niște cifre în acest sens: au fost 6.310 alerte ca fiind tăieri ilegale, din care 5.932 au fost verificate de Gărzile Forestiere și numai 17 dintre acestea au fost tăieri ilegale. Restul au fost legale, pentru că noi, în România, tăiem legal 18 milioane de metri cubi pe an. Ori, nefiind introduse în sistem amenajamentele, actele de punere în valoare (APV), autorizațiile de exploatare, ce se tăia legal nu se evidenția. Deci, din ceva foarte bun la ora actuală avem ceva nociv și oricum e ceva ce nu există. Acel contract nu s-a terminat, acel produs nu a fost achiziționat, nu a fost plătit de către minister și în urma unei concluzii pe care nu mă feresc să v-o spun, am făcut o plângere la Parchet pe acest subiect.
Acum suntem la momentul zero și putem începe din nou dezvoltarea. Ce pot să vă asigur este că această dezvoltare se va întâmpla. Inspectorul Pădurii este ceva benefic și pe care eu îl doresc, dar se va întâmpla legal.
Acest portal va exista în versiunea completă și în momentul în care se va achiziționa un alt contract. Eu am cerut celeritate în ancheta pe care o face Parchetul pentru că există o hotărâre CSAT care dorește această dezvoltare și care ar trebuie să se întâmple până la finalul anului 2018. Am prins în Programul de guvernare toate aceste dezvoltări. Nu pot demara un alt contract, însă, până nu am o concluzie din partea Parchetului legat de contractul anterior.
Despre Legea privind contravențiile silvice
AGERPRES: Legea privind contravențiile silvice a avut și are, în continuare, o serie de contestatari, care fac referire la faptul că nu este precizată în document, de exemplu, marja de eroare la cantitatea de lemn transportată, în comparație cu datele încrise în documente. Care mai este situația actuală a acestui act normativ?
Doina Pană: Legea contravențiilor silvice în forma în care a fost votată în Parlament de circa o lună de zile, rezolvă și această problemă. S-au mai ridicat multe discuții și de ce? Vă spuneam mai devreme că, în 2014, imediat ce am scos Radarul, am cerut amendarea Legii contravențiilor silvice. De atunci, a parcurs cu foarte, foarte multe dezbateri cele două camere ale Parlamentului. În septembrie, anul trecut, ea era aproape de scos la vor final, dar pentru că cei din sector ne-au mai reclamat niște amendamente care mi s-au părut importante și pentru că urma perioada de campanie electorală când știam clar că nu o să mai am cvorum la Parlament încât să poată fi votată, am convenit că imediat ce noul Parlament se instalează va intra pe ordinea de zi a primei ședințe.
Guvernarea de atunci, pretinzând o urgență a legii și existau, într-adevăr, două articole acolo ce făceau referire la niște prevederi europene, a presat să se voteze. Atunci eu le-am spus așa: luați cu ‘copy-paste’ forma de acum a legii, scoate-ți o Ordonanță de urgență și când ea ajunge în Parlament venim și amendăm cu ceea ce mai propuneau cei din sector. Sau scoate-ți o Ordonanță de Urgență doar cu cele două articole legate de prevederile europene. Dumnealor ce au făcut? Au luat ‘copy-paste’ tot ce însemna amenzi uriașe pentru tăiat de lemn ilegal sau pentru transport ilegal de lemn, dar au modificat și amenzile administrative și le-au făcut și pe acelea uriașe. Asta a adus niște perturbări în sistem îngrozitoare și am să vă dau un exemplu foarte relevant: dacă nu se vede perfect amprenta ciocanului de marcat pe arbore exista o amendă de sute de milioane de lei vechi, condițiile în care salariul unui pădurar este de 10 milioane (lei vechi, n.r.). Atunci, silvicultorii au refuzat pur și simplu să mai amprenteze cu ciocanul ceea ce se poate tăia legal. De ce? Vă dați seama că și pe hârtie o ștampilă nu se vede întotdeauna perfect, darămite în momentul în care impactezi un arbore rășinos, deci care secretă și rășină… Pe undeva, a fost de înțeles boicotul lor. Asta a condus la o acutizare și mai mare a crizei lemnului de foc și la o creștere a tăierilor ilegale. Oamenii, în pădurea lor privată, trebuia să aștepte să vină silvicul să marcheze, ori când silvicii nu mai vor să marcheze… oamenii aveau de încălzit casa și copiii peste iarnă și au recurs, pur și simplu, la tăieri ilegale.
Acest lucru a fost corectat de noi în Parlament, adică a rămas în forma din septembrie 2016, cu amenzi administrative normale și cu amenzi uriașe pentru tăiat și transport ilegal de lemn.
AGERPRES: Din datele pe care le aveți la ora actuală, de unde se taie ilegal mai mult: din pădurile statului sau din cele administrate privat?
Doina Pană: Dintotdeauna, s-a tăiat în proporție uriașă din pădurile private. Aici a fost vorba despre perpetuarea a ceva defectuos. În momentul în care s-au retrocedat pădurile n-au fost însoțite de un pachet legislativ, încât noul proprietar să înțeleagă că pădurea nu e orice marfă. Chiar dacă e a ta se supune regimului silvic, indiferent că e pădure de stat sau privată. Atunci, oamenii au început pur și simplu să-și devalizeze propriile păduri.
Vorbeam despre acele imagini satelitare cu versanți întregi rași. Nimic de acolo nu a fost din pădurea statului, ci de pe proprietate privată, obști.
