Perechea Sacră de la Tărtăria, veche de 8 milenii, expusă laMuzeul Național al Unirii MNU Alba Iulia Mileniu VI î.e.n.
O statuetă antropomorfă dublă, aflată într-o simbioză între un personaj masculin și unul feminin, veche de 8.000 de ani, descoperită la Tărtăria, unul din cele mai importante situri arheologice din țară, unde, în 1961, au fost găsite celebrele tăblițe de lut, poate fi admirată în cadrul unei mini-expoziții până la începutul lunii februarie la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia.
Piesa, de ‘o valoare excepțională’, după cum a apreciat miercuri, la vernisaj, directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, este ‘Reprezentarea Perechii Sacre de la Tărtăria’, un artefact datat în mileniul al VI-ea î.Hr., aparținând Culturii Vinča.
Este o piesă ‘într-adevăr deosebită’, a opinat, la rândul său, arheologul Cristinel Fântâneanu, care a menționat că artefactul, confecționat din lut, a fost descoperit în campania anului 2014, în ceea ce a fost o groapă de provizii, în situl Tărtăria – Gura Luncii.
‘Ce reprezintă această statuetă? Este clar că este vorba de Perechea Sacră. Perechea Sacră formată, probabil, din Marea Zeiță, în jurul căreia se învârteau toate celelalte zeități și din care emana acel cult al fertilității și fecundității. Această Zeiță Mamă nu putea să-și exercite această fertilitate și fecunditate decât printr-o hierogamie cu un acolit sexual. După cum se observă, între ele există chiar și un dimorfism sexual, bărbatul fiind reprezentat ceva mai mare, sigur intenționat’, a explicat arheologul.
Partea de jos a statuetei, precum și brațul stâng sunt rupte încă din vechime, a menționat Cristinel Fântâneanu. Artefactul confirmă cultul perechii sacre care emană din cel al fertilității și fecundității, cult generalizat în epoca neo-eneolitică. De precizat că în Romania mai există doar o singură statuetă similară, descoperită în așezarea neolitică de la Rast, județul Dolj, în anul 1943.
‘Este clar că aceste reprezentări antropomorfe reprezintă cel puțin idei religioase care sunt general valabile pentru neo-eneoliticul de pe teritoriul actual al României și din Sud-Estul Europei în general’, a mai spus Fântâneanu. Exponatul, care are doar câțiva centimetri, se află în colecția de preistorie a MNU.
Tărtăria este așezarea în care, în urmă cu peste o jumătate de secol, au fost descoperite celebrele plăcuțe de lut cu semne pictografice, vechi de peste șapte milenii, care, conform unor specialiști, ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii.
Dacă unii istorici, străini cu deosebire, fascinați de enigma tăblițelor de la Tărtăria, sunt de părere că începuturile scrierii trebuie căutate în spațiul danubian, anulând astfel varianta că ‘civilizația începe de la Sumer’, există și alții care nu au crezut în autenticitatea celor trei plăcuțe, intrigați atât de modul în care a fost făcută descoperirea, dar și de faptul că Nicolae Vlassa, cel care coordona săpăturile arheologice din sit, nu a oferit prea multe detalii legate de aceasta.
Tot la Tărtăria a fost găsită, în urmă cu trei ani, o nouă tăbliță de ceramică, denumită ‘secretă’, mai ‘tânără’ cu aproximativ un mileniu, care ar prezenta ‘semne sacre’ și care se află în prezent în patrimoniul MNU din Alba Iulia. În afara celor trei plăcuțe descoperite în 1961, aceasta este singura tăbliță care a mai fost găsită în situl neolitic de la Tărtăria.
Cercetările au fost reluate la Tărtăria – Gura Luncii în 2010, din dorința obținerii unui profil stratigrafic complex. Patru ani mai târziu, au început și cercetările preventive în sit, precum și în zona din jurul acestuia. Autoritățile din Alba intenționează să înființeze la Tărtăria o rezervație și un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puțin cele trei tăblițe, și eventual reconstituite in situ locuințe găsite în decursul cercetărilor. Muzeul Național al Unirii, Agerpres.
