Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, să se spună ”nu naţionaliştilor care îi detestă pe cei care sunt altfel, naţionaliştilor care caută doar ţapi ispăşitori în loc să caute soluţii care să ne permită să trăim mai bine împreună”.
În faţa ascensiunii formaţiunilor naţionaliste şi de extremă dreapta, liderul executivului comunitar a amintit că părinţii fondatori ai Uniunii Europene ”au cunoscut oroarea războiului” şi că cel mai mare succes al proiectului european îl reprezintă pacea.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este prezent în Parlamentul European de la Strasbourg pentru a rosti ultimul său discurs cu privire la Starea Uniunii, despre care a spus anterior că va fi un moment al bilanţurilor, nu ”un testament’ .
Este al patrulea și ultimul exercițiu de acest gen făcut de Jean-Claude Juncker căci în septembrie 2019 noul Parlament ales va fi ocupat cu procesul de selecție al noului executiv european.
Discours sur l’état de l’Union 2018 du président Juncker, Strasbourg …
europa.eu/rapid/press-release_AGENDA-18-5233_fr.htm
După spusele unui diplomat european, Președintele Comisiei, un veteran al politicii europene declară că momentul e critic și necesită o muncă intensă în condițiile în care contextul internațional a devenit mult mai imprevizibil în fața unui Președinte american ca Donald Trump care propovăduiește protecționismul și nu ezită să se retragă ăn mod unilateral din acordurile internaționale.
Contrar atitudinii lui Trump și a replierii pe sine însuși, contrar mișcărilor populiste și eurosceptice care se dezvolată în Europa , Juncker este convins că o Europă unită poate dobândi un loc mai important pe scena internațională.
Comisia va avansa inițiative concrete pentru a face ca ponderea internațională a Uniunii Europene să crească .
Executivul european ar plănui să nu mai ia decizii politice de politică externă în unaimitate pentru ca UE să fie mai reactivă și să diminueze importurile de energie plătite în dolari americani.
Mandatul lui Juncker se termină oficial pe 31 octombrie 2019 și a început în timpul crizei grecești, care era o moștenire a crizei economice și finanicare mondiale.Criza migranților din 2105 a pus în lumină slăbiciunile reglementărilor europene referitoare la azil și face ca pe umerii unor țări să apese o responsabilitate disproporționată ca țări de azil : Italia, Grecia, Spania.Mișcările suveraniste, populiste și naționaliste care capătă tot mai multă importanță au început să aibă atitudini potrivnice privitor la criza migratoare.
În Polonia, Ungaria dar mai ales Italia și Austria aceste concepții anti migranți sunt și ale celor care dețin puterea politică. Sursa AFP
