vineri, aprilie 8, 2022

Jibou : salvarea merelor poinice și roticălate

Specialiștii Grădinii Botanice Jibou vor să salveze speciile valoroase de meri bătrâni din grădinile bunicilor, printr-un amplu proiect de conștientizare a populației din mediul rural care mai deține astfel de exemplare, învățând gospodarii cum să-i altoiască și să-i îngrijească, pentru a duce mai departe o zestre genetică importantă.

O primă etapă a acestui proiect a demarat deja de câțiva ani la Grădina Botanică Jibou, unde au fost colectate peste 200 de soiuri de măr din zona Transilvaniei, majoritatea din Sălaj. Directorul instituției, Cosmin Sicora, estimează însă că numărul speciilor care mai există este de peste 1.000.”Demersul nostru a început inițial ca un demers științific, pentru conservarea biodiversității, pentru că e important să nu pierdem acea diversitate genetică ce există încă în satele noastre. Dar, sigur, ne-am dat și noi seama că are și importanța aceasta, de păstrare a culturii tradiționale, a soiurilor tradiționale de la noi.

foto-banner-5

Încet, încet, am început să colectăm la Grădina Botanică, avem acum peste 200 de soiuri de măr din zona Transilvaniei, majoritatea sălăjene și încă existe foarte multe soiuri. Noi estimăm undeva spre 1.000 de soiuri care încă există și care așteaptă să fie salvate. Chiar vreau să lansez un apel: dacă știți meri din aceia bătrânești, frumoși, transmiteți-ne un mesaj, haideți să stabilim un contact să putem ajunge la ei și să putem să-i salvăm. Ce e deosebit la măr este că nu se transmit caracterele prin semințe.

E important să iei o crenguță, un altoi și să-l altoiești într-un măr sălbatic, măr pădureț, pentru că atunci îi va da o vigoare deosebită și va rezista zeci de ani și în felul acesta să-i transmiți caracterele mai departe”, a precizat, la finalul săptămânii trecute, Cosmin Sicora, în cadrul unei întâlniri organizate la Grădina Botanică, pe tema florilor și a tradițiilor legate de acestea.În opinia acestuia, vechii meri din grădina bunicilor au caracteristici care îi fac să producă, prin altoire, exemplare ce vor rezista o perioadă mai lungă, fără tratamente speciale, precum soiurile comerciale. În plus, există și pericolul dispariției acestor soiuri, ce ar putea fi înlocuite de cele ce se găsesc actualmente pe piață.

images„Grădina Botanică, prin rolul ei, până la urmă are și latura aceasta de conservare. E un lucru foarte important că încă, în satele sălăjene și numai, în toate satele transilvane, se mai găsesc merii aceia din grădina bunicilor care, însă, din păcate, mulți dintre ei sunt foarte vechi și bătrâni și care sunt pe cale de dispariție. Noi ne-am dat seama cu mulți ani în urmă de pericolul acesta, pentru că ce găsim de cumpărat, puieții aceia de la piață, la magazin, toți sunt din soiuri comerciale, sunt dintr-o mână de soiuri practic, șase-șapte soiuri care sunt astfel făcuți încât dacă nu-i tratezi cu substanțe chimice, așa cum spune tehnologia lor, vor muri în câțiva ani, 10-15 ani, nu au o viață mai lungă. Însă merii aceia ai bunicilor noștri, dacă știți, sunt niște meri vechi poate de peste 100 de ani și care, poate nu produc în fiecare an, dar când

produc fac mari cantități de mere, cum nu găsim în comerț și care nu necesită atâtea tratamente câte necesită aceste soiuri comerciale. Însă fiind convenabil să-l cumperi și să-l plantezi, lumea uită să mai altoiască din merii bătrâni și în felul acesta ei, încet, încet dispar, din păcate”, a subliniat sursa citată.

descărcare 3Demersurile Grădinii Botanice de salvare și perpetuare a speciilor valoroase de meri din zonă sunt însă limitate de spațiul pe care îl are la dispoziție, motiv pentru care specialiștii instituției vor să-i învețe și să-i ajute pe cei care mai au în curte astfel de meri să altoiască exemplare tinere și să ducă astfel mai departe această zestre genetică.”Spațiul nostru la Grădina Botanică e limitat. Nu avem unde să facem așa o livadă cât ne-am dori noi de mare și cât de multe soiuri sunt. Așa că ne îndreptăm acum spre o nouă etapă a proiectului, în sensul că vrem să identificăm în satele din jur acești meri, să-i învățăm pe oameni dacă nu mai știu sau să-i ajutăm cu specialiștii noștri să altoiască din ei și practic să transformăm Sălajul într-o livadă de felul acesta.

Vrem să colaborăm cu oamenii, să-i motivăm și să le spunem că pot să aibă chiar și un venit, pentru că noi facem suc de mere din soiuri din acestea și care e cu totul deosebit și nu se compară cu cel din comerț. Chiar de anul aceste vrem să avem suc de mere pe diferite soiuri, să vezi cum e sucul de mere poinice sau de mere roticălate sau de mere domnești, să scoatem în evidență această diversitate și lumea să conștientizeze importanța. Acesta e primul pas în conservare. Dacă știi ce valori ai, atunci le poți conserva. Dacă nu le cunoști, se duc și nici nu-ți dai seama cum dispar”, a conchis Cosmin Sicora.Agerpres.Gradina Botanică Jibou.

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Istanbul: Faimosul iftar din Piața Sultanahmet interzis

Pe 23 martie, secretarul general al İBB, Can Akın Çağlar, a trimis o scrisoare de notificare biroului guvernatorului despre activitățile pe care municipalitatea plănuia să le desfășoare în timpul lunii Ramadan în tot orașul.

Asociație americană: Avocații turci sunt puși după gratii pentru că-și fac munca

Turcia: Avocații puși după gratii pentru că-și facă munca

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.