Senzori nano pot purta medicina sau domeniul energetic, precum și alte domenii și sectoare, spre o dimensiune cu totul nouă. Internetul lucrurilor (Internet of Things — IoT), construit din microsenzori ieftini și microprocesoare cuplate la mici surse de energie și la antene wireless, extinde cu rapiditate universul online în afara calculatoarelor și dispozitivelor mobile, spre obiecte de multe ori prozaice cum ar fi termostate, automobile, sisteme de închidere a ușilor și ferestrelor sau chiar sisteme de monitorizare a animalelor de casă.
Noi dispozitive IoT sunt anunțate aproape zilnic, iar analiștii se așteaptă ca până în 2020 nu mai puțin de 30 de miliarde de astfel de obiecte inteligente să fie funcționale.
Știința și tehnologia prezentului au ajuns la performanța de a miniaturiza senzorii la scară nanometrică — suficient de mici pentru a circula prin fluxul sanguin sau pentru a fi integrați direct în materialele de construcție.
Acest pas este extraordinar de important pentru dezvoltarea așa-numitului Internet of Nano Things (IoNT) care poate deschide o nouă dimensiune pentru medicină dar și pentru domeniul energetic, printre multe altele.
Unii dintre cei mai performanți nanosenzori din prezent au fost realizați cu instrumentele biologiei sintetice de a modifica organisme unicelulare, așa cum sunt bacteriile. Obiectivul în acest domeniu este de a concepe biocomputere simple care să folosească ADN-ul și anumite proteine pentru a recunoaște anumite ținte chimice, pentru a memora câțiva biți de informație și de a semnala un anumit status prin schimbarea culorii sau printr-un altfel de semnal simplu și ușor de detectat. Compania Synlogic, un start-up din Cambridge, Massachusetts, comercializează lanțuri de bacterii probiotice cu capacități computaționale simple ce pot fi folosite împotriva unor afecțiuni metabolice rare. Dincolo de medicină, astfel de nanosenzori celulari pot fi folosiți și în agricultură sau în industria farmaceutică.
Numeroși nanosenzori au fost realizați din materiale non-biologice, așa cum sunt nanotuburile din carbon, care pot detecta și semnala, acționând ca niște nanoantene wireless. Pentru că sunt extrem de mici, nanosenzorii pot colecta informații din milioane de puncte diferite. Dispozitive externe pot centraliza apoi aceste informații pentru a genera hărți incredibil de exacte care să înregistreze și cele mai mici variații de lumină, vibrații, curenți electrici, câmpuri magnetice, concentrații ale unor elemente chimice
( World Economic Forum / www.scientificamerican.com http://www.crnano.org/whatis.htm