luni, aprilie 11, 2022

Gest radical la graniţa estică a UE: Estonia cere sprijin militar american ca forţă de disuasiune în faţa Rusiei

Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut miercuri desfăşurarea de soldaţi americani şi de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei.

Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.

Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.

„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.

Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă.

Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.

Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.

NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.

Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.

„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.

Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.

„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.

În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.Preşedintele rus Vladimir Putin a promis, potrivit lui Kaljulaid, „să-şi concentreze atenţia pe economia rusă”. „Sper că o va face”, a spus ea.


 

 

 

 

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Scandalul Khashoggi. Cum a ajuns Turcia să renunțe la dosarul jurnalistului care a intrat în ambasadă și nu mai ieșit niciodată

Cazul jurnalistului arab, Jamal Khashoggi a cutremurat întreaga lume, după ce în 2018 a intrat în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul pentru a obține acte necesare pentru a se căsătorii, iar de atunci nu a mai ieșit din clădire.

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,

Cum afectează inflația Turcia: Legume la bucată, unele și extra-mature. „Care să aleg ardei sau carne?

Însă, inflația din Turcia care a atins un nivel record în ultimi 20 de ani, i-a forțat pe cetățenii turci să treacă prin situații dificile și mai nemaiîntâlnite până acum.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Asociație americană: Avocații turci sunt puși după gratii pentru că-și fac munca

Turcia: Avocații puși după gratii pentru că-și facă munca