Zaman Romania

GERMANİA: IMPOZİT PE MOSCHEE?

Inaugurarea moscheii din Köln aparţinând asociaţiei DITIB a fost făcută în prezenţa preşedintelui turc Erdogan

Politicienii din coaliția de guvernare sunt în favoarea introducerii „impozitului bisericesc” şi pentru membrii comunităților musulmane. Berlinul speră astfel să împiedice influența imamilor din afara Germaniei.

Obiectivul ar fi ”distanțarea credincioșilor musulmani din Germania de influența statelor islamice și o mai puternică orientare internă”, declară în ediția electronică a publicației ”Die Welt” șeful adjunct al grupului partidelor unionale din Bundestag, Thorsten Frei (CDU). O viitoare taxă de moschee le-ar asigura credincioșilor musulmani independența financiară, mai spune Frei.

În context, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Markus Kerber (CDU), a declarat că se urmărește eliminarea dependenței lăcașelor de cult musulmane de pe teritoriul Germaniei de ajutoarele financiare din străinătate. ”Printre altele, această dependență face ca imami din străinătate să fie trimiși în moscheile din Germania și astfel influența Turciei, să spunem, să ramână mare.”

Kerber a subliniat și condiția principală – anume ca moscheile din Republica Federală să întrunească condițiile legale privind regimul cultelor. Recunoscută ca entitate de drept public (persoană juridică), moscheea ar avea dreptul să colecteze o taxă. În cazul altor culte (mai ales catolic şi evanghelic) impozitul bisericesc echivalează cu aproximativ 8 – 9 procente din impozitul pe venit al fiecărui membru. Taxa este colectată de stat împreună cu restul impozitelor, în schimbul unui comision.

Impozitul bisericesc şi donaţiile pentru biserici pot fi deduse din impozitul pe venit

”Diminuarea radicalizării”

În opinia expertului pe probleme interne, social-democratul Burkhard Lischka, ideea „merită analizată”. Lischka vede în posibilul impozit pe moschee o şansă de diminuare a pericolului influențelor externe asupra comunității musulmane și a posibilei radicalizări a unor membri ai acesteia. ”Până la forma finală a unui concept mai este un drum lung pe care vom putea porni numai împreună cu landurile federale, ținând seama de faptul că taxa de cult ține de competența acestora.”

Șefa grupului parlamentar ecologist din Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, susține ideea unei viitoare dezbateri: ”Ar fi înțelept și ar fi și timpul să găsim surse de finanțare independente pentru comunitațile musulmane din Germania pentru a împiedica influența nocivă prin bani dirijați politic și predicatori extremiști din Turcia sau statele din Golf.”

Fondatoarea moscheii liberale din Berlin, Seyran Ates, declară în cotidianul ”Die Welt” că un viitor impozit le-ar permite musulmanilor să-și organizeze singuri mult mai bine finanțarea comunităților lor. Ates a pus bazele lăcașului de cult ”Ibn-Rushd-Goethe” din cartierul berlinez Moabit, care promovează un islam liberal și o interpretare a Coranului în favoarea ambelor sexe.

Multe asociații și comunități musulmane din Germania primesc finanțare din partea statelor arabe din Golf şi a Turciei. De aceea acestea au fost tot mai des acuzate că au propagat convingeri politice îndoielnice și că ar fi încurajat formarea societăților paralele.

În Republica Federală, o organizaţie religioasă recunoscută ca persoană juridică de drept public poate colecta taxe de la fiecare membru al cultului respectiv. În practică, doar cele mai mari dintre cultele recunoscute fac uz de acest drept. Banii sunt colectaţi împreună cu celelalte impozite. Impozitul bisericesc şi donaţiile făcute bisericilor pot fi deduse din impozitul pe salarii şi pe venit.

Comunitățile musulmane din Germania beneficiază de fonduri de la stat numai pentru proiecte precum integrarea refugiaților musulmani sau scoaterea de sub influența salafiștilor a tinerilor radicalizați. În Austria, ajutorul financiar din străinătate acordat moscheilor a fost, între timp, interzis.

Statul mai poate acorda şi fonduri pentru întreţinerea unor clădiri cu valoare deosebită sau ca măsuri compensatorii în urma anumitor evenimente istorice.

Braţul lung al preşedintelui Erdogan

Cel mai cunoscut exemplu de influenţă din afara graniţelor este asociația turcă DITIB a cărei independență stă sub semnul întrebării. Formal, DITIB este o asociație independentă germană. Dar în moscheile acestei asociații predică imami trimiși și plătiți de Diyanet – cea mai înaltă autoritate islamică din Turcia, subordonată direct conducerii de la Ankara. Criticii susțin că DITIB ar fi brațul prelungit al președintelui Erdogan.

SURSA: https://www.dw.com/ro/impozit-pe-moschee/a-46873077

“LEGĂTURA SECRETĂ DINTRE OSMANEN GERMANIA ȘI ERDOGAN”