sâmbătă, noiembrie 21, 2020

Gastronomia la loc de cinste

Eseistul Andrei Pleşu a dezvăluit miercuri preferinţele culinare ale foştilor preşedinţi ai României Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, precizând că, aflându-se în preajma acestora, ştie ce mirosuri erau la Cotroceni pe durata mandatelor lor.

„Eu am fost în preajma celor trei preşedinţi pe care i-am avut până acum. (…) Ştiu ce mirosuri erau la Cotroceni sub fiecare. Pe vremea lui Iliescu mirosea a tocătură: chifteluţe, sărmăluţe, zona asta”, a spus Pleşu, la dezbaterea „Istorie şi identitate gastronomică naţională”, organizată de Muzeul National de Istorie a României (MNIR), în colaborare cu Gastroart.ro.

foto 3 gastronomie-inside

Despre perioada când la Cotroceni s-a aflat Emil Constantinescu, Andrei Pleşu a menţionat că era „trist din punct de vedere alimentar”.

„Pe vremea lui Constantinescu a fost trist din punct de vedere alimentar, fiindcă felul lui preferat, mi s-a părut mie, era friptură la tavă. Adică, ştiţi, chestia aia – nişte carne care pluteşte în ceva maro, într-un sos maro, gros. Iar la şedinţele foarte lungi – care se prelungeau – de CSAT, primeam la un moment dat sendvişuri fiecare, dar el nu lua sendvişuri şi lui i se aducea ce-i plăcea lui şi anume nectar de fructe, de piersici, cu biscuiţi. (…) Domnule preşedinte, nu se poate guverna cu nectar de fructe şi biscuiţi”, a spus, spre hazul asistenţei, Andrei Pleşu.

El a completat că, în general, lui Traian Băsescu nu-i plăcea să stea la masă.

„Băsescu nu ştiu ce mânca, pentru că mânca rapid, ca la popotă, ce i se aducea. Nu spun asta din băsism. Spun asta pentru că, pur şi simplu, nu părea să aibă înclinaţii… În general, nu-i plăcea să stea la masă. Când mergeam cu el în drumuri oficiale şi era invitat la masă de omologii lui, după ce termina de mâncat, mă întreba de ce nu plecăm. Pentru că el nu înţelegea. S-a terminat masa, asta a fost. Era o problemă să-l conving să mai stea puţin”, a menţionat Pleşu.

„Iohannis încă nu mi-a ieşit, dar mă străduiesc. (…) Iertaţi-mă, am căzut în anecdotică, aşa fac bătrânii. Au multe de povestit”, a adăugat Andrei Pleşu.

În opinia acestuia, împărtăşită şi de directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, „felurile în sine sunt mai curând regionale decât locale, dar reţetele sfârşesc prin a da o definiţie mai specifică”.

„Cam asta e chestia cu Balcanii. Poţi să mănânci mititei în Serbia şi se cheamă ćevapčići, poţi să mănânci sarmale şi în Grecia şi în Turcia şi se ceartă şi între ei care-i mai specific. Mămăliga după ce am descoperit că există polenta nu mai pare un lucru atât de…”, a explicat Pleşu.

El a completat că la capitolul „mâncăruri de sărăcie”, cum se intitula o broşură editată de fostul director al Muzeului Ţăranului Horia Bernea, se poate menţiona, potrivit unei reţete din aceeaşi publicaţie, „ştevia la grătar”.

„Problema e să n-o laşi decât două secunde, că ia foc. O pui pe grătar s-o iei repede şi-o arunci într-o baie de mujdei. Deci ingredientele sunt la îndemână, nu costă foarte mult şi omul sărac, dacă mai are şi o mămăligă alături, e foarte fericit. Şi mai sunt mâncăruri de ăstea făcute din încropeli, care s-ar putea să fie un domeniu de cercetare interesant”, a adăugat Pleşu.

Pentru el, cea mai bună masă diplomatică la care a luat parte a fost aceea oferită de Yasser Arafat.”Cea mai bună masă, singurul loc unde am mâncat o masă excepţională diplomatică a fost la domnul Yasser Arafat, la Ramallah. Pentru că acolo am primit o masă extraordinară, un berbec umplut cu tot felul de lucruri, un crap uriaş umplut cu tot felul de lucruri, multe boluri cu seminţe, cu verdeţuri, cu salate, cu nu ştiu ce. Un dezmăţ. Singura problemă a fost că la toată această minunăţie s-a băut Pepsi. Pentru că aşa-i acolo. Şi, la sfârşit, o baclava cu brânză pe care curgea brânza moale, scoasă din cuptor… Şi eu eram enervat, pentru că eram o delegaţie, în care ceilalţi membri ai delegaţiei române – nu vreau să-i pomenesc – mâncau cu atâta vehemenţă, încât nu făcea nimeni conversaţie. Or, la o masă de asta trebuie să stai şi de vorbă, că asta e rostul. Eu tot vorbeam ca să acopăr vidul ăsta de conversaţie şi vedeam cum pleacă mâncărurile de sub nasul meu şi am rămas frustrat după această călătorie”, a încheiat eseistul.

https://gastroart.ro/2018/10/04/fotografii-de-la-ii-editie-congresului-national-de-gastronomie-si-vin/


 

Povestea unui profesor turc care a trebuit să se mute în 4 țări ca să evite extrădarea

Un profesor turc care predă în Libia a povestit despre experiențele sale după puciul eșuat din 15 iulie 2016, de când s-a mutat în patru țări diferite pentru a evita extrădarea în Turcia.

Constănțean dispărut de 8 luni. Soția turcoaică din Istanbul face un apel disperat

O turcoaică din Istanbul face un apel disperat pentru a-și găsi soțul român, despre care nu a mai auzit nimic de 8 luni, după ce s-a întors în România, relatează Romanya Haber.

Pacienți străini COVID-19 care călătoresc în Turcia în ambulanțe aeriene private pentru tratament

Turcia a acceptat pacienții COVID-19 din străinătate care călătoresc în ambulanțe aeriene private la un cost de aproximativ 20.000 de dolari

COVID-19: Turcia trece printr-o perioadă de „contagiune în masă”

Ministrul Sănătății, Fahrettin Koca, a declarat, pe 18 noiembrie, că Turcia trece acum printr-o perioadă de „contagiune în masă”

Tineri soldați condamnați pe viață, achitați, după 4 ani. Cine plătește durerile bâlciului din Turcia?

Într-o dimineață din mijlocul verii a anului 2016, peste 400 de soldați turci au fost dezbrăcați, înfometați și chinuiți fizic și psihic, fotografiați într-un hambar de cai din Ankara.

COVID-19: Turcia închide școlile și introduce carantina de seară la nivel național

Turcia a închis școlile și a introdus carantină la nivel național de la ora 20:00 până la 10 dimineața, conform declarațiilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Turcia: Un taximetrist a folosit un manechin pentru distanțare socială

Un șofer de taxi din provincia de nord-vest Düzce și-a pus un manechin pe scaunul din dreapta, pentru a impune distanțarea socială cu clienții,

Antalya a încheiat sezonul turistic cu 3,3 milioane de vizitatori străini

Majoritatea hotelurilor din Antalya, inima sectorului turistic turcesc ,și-au închis ușile până la următorul sezon de vacanță, care se așteaptă să înceapă...