O erupție solară de clasă medie (M2) și o ejecție de masă coronală s-au produs la 14 iulie a.c.dintr-o mare regiune activă de la suprafața Soarelui, conform acestei imagini, obținută la extrema spectrului ultraviolet de către NASA.
Erupția solară înregistrată a fost foarte îndelungată, durând aproape 2 ore. Spiralele de plasmă care se arcuiesc în această regiune sunt rezultatul realinierii particulelor în câmpul magnetic solar, după perturbarea acestuia în explozia solară.
Erupțiile solare, uriașe explozii în atmosfera Soarelui, afectează toate straturile atmosferei solare (fotosfera, coroana și cromosfera), încălzind plasma cu zeci de milioane de grade Kelvin și aruncând în spațiu electroni, protoni și ioni grei cu viteze apropiate de cea a luminii.
Aceste erupții sunt deseori asociate cu furtunile magnetice solare, denumite și ejecții de masă coronală (CME). Acestea două sunt cel mai des întâlnite evenimente solare, însă Soarele poate genera și fluxuri foarte rapide de protoni — denumite evenimente SEP (solar energetic particle) și pot apărea și fluctuații în dinamica vântului solar cunoscute drept evenimente CIR (corotating interaction regions)
Această fotografie a fost obținută prin intermediul sondei SDO (Solar Dynamics Observatory) care a fost lansată de NASA la 11 februarie 2010, făcând parte din programul „Living With a Star”. Acest program prevede studierea surselor și structurii câmpului magnetic solar, a modului în care energia magnetică este stocată, transformată și disipată în heliosferă (vântul solar), studiul particulelor energetice emise de Soare precum și variațiile acestei stele.