Presa internațională a criticat planurile de război a liderului turc, înainte de alegerile prezidențiale din Turcia, care urmează să aibă loc pe 23 iunie.
Într-un articol publicat în POLITICO este explicat faptul că „după ce a prăbușit economia și a sărăcit clasa de mijloc pe care el însuși a îmbogățit-o”, Erdogan vrea război
„Președintele Recep Tayyip Erdoğan își trage acum țara către un război inutil și manipulează instanțele împotriva rivalilor săi. Este un impuls nemilos al lui Erdoğan de a se agăța de putere în 2023, centenarul Republicii Turce, și să sperăm că va eșua”, conform POLITICO.
Alegerile prezidențiale din Turcia, care urmează să aibă loc pe 23 iunie, sunt, fără îndoială, cel mai important, deși în niciun caz cel mai corect, vot din lume din acest an.
AKP abia la 30 la sută
Acesta va determina dacă această națiune de 85 de milioane de cetățeni, dependentă față de Europa, Asia și Orientului Mijlociu, va continua să se precipite pe drumul spre a deveni o putere autoritară, expansionistă sau dacă alege o cale mai liberală, pluralistă.
Potrivit sondajelor, Erdogan, care a guvernat într-un mod tot mai autocratic după ce a amendat constituția pentru a crea un sistem prezidențial pe măsură, are probleme politice serioase, AKP primind abia 30% sprijin.
Desigur, răspunsul său a fost în mod caracteristic brutal atât pe frontul intern, cât și pe cel internațional.
Țintele: Siria și Grecia
În ciuda opoziției atât din partea Washingtonului, cât și a Moscovei, Erdoğan a trâmbițat pregătirile pentru trimiterea de tancuri în Siria, încercând să atace milițiile kurde aliate cu Occidentul în lupta împotriva militanților Statului Islamic.
Între timp, președintele turc amenință, de asemenea, că va lovi aliatul NATO, Grecia, pe baza disputelor fabricate cu privire la forarea de gaze, Cipru, și presupusa „militarizare” a insulelor grecești din Marea Egee.
Prima dată de când Partidul pentru Justiție și Dezvoltare (AKP), condus de Erdogan, a venit la putere în 2002, există o perspectivă serioasă de schimbare politică. Inflația este de peste 80% pe an, lira turcească a scăzut în raport cu dolarul, iar popularitatea guvernului a scăzut pe măsură ce dificultățile economice au crescut.
Rămâne de văzut cât de departe este dispus să meargă pentru a juca cartea naționalistă în lupta sa pentru realege.