duminică, septembrie 26, 2021

Drama femeilor,victime ale decretelor: ” Starea de urgență ne-a lăsat fără serviciu și fără soți ”

Deputatul HDP Kocaeli Ömer Faruk Gergerlioğlu a publicat recent un raport cu privire la Starea de Urgență OHAL în care  a prezentat date importante privind condițiile aplicării  OHAL și efectele decretului.

 Potrivit raportului,  efectul Stării de Urgență (OHAL) asupra relației dintre soți, a fost reflectat de un procent de 38% , ca fiind ”rea”  și ”foarte rea.”

De asemenea, raportul a arătat că condițiile OHAL au provocat divorțuri, iar 48,1% dintre cei care au divorțat în timpul Stării de urgență au declarat că au divorțat din cauza condițiilor impuse de aplicarea dezastruoasă a  OHAL.

Pornind de la acest raport, ne-am întâlnit cu apropiații și  femeile  care au divorțat în perioada Stării de Urgență.

Emine K., este mama unei victime a decretului.  Ea începe să-și spună povestea:

“Într-o zi a venit o hârtie pe care scria că: ”urmare a  legăturii cu FETÖ ați fost suspendat din funcție. Fără nicio altă explicație.”

Aceasta spune că fiul (medic) acuzat de apartenență, era proaspăt căsătorit, „ nu s-au putut bucura de căsătorie”, a spus aceasta relatând  pe scurt cele trăite:

”Sotia lui de frica de a nu fi și ea concediată, a intentat divorțul. Bineînțeles că fiul meu a fost și mai distrus, Copilul meu a dat examenul de medic specialist, cu speranța că poate își va putea găsi un post la vreun spital particular. Dar nici aceștia nu l-au acceptat.

”Fiul meu este un tânăr care a absolvit Liceul de Științe Izmir, a reușit să intre al 150- lea  la Universitatea de Medicină Hacettepe.  El a trăit  fără  să știe altceva  decât să muncească, acesta a fost sensul vieții lui.”  

Meryem F. vorbește despre fratele său mai mare și cumnata sa care au fost întâi concediați prin aplicarea decretului, apoi arestați fără nicio dovadă legală.

Ea  vorbește despre nepoții săi: ”Copilașii au rămas fără părinți, au refuzat să mai meargă la școală, s-au interiorizat enorm și au început să aibă probleme dee sănătate.”  Ea spune că ceea ce a urmat a fost și mai rău decât și-ar fi imaginat: „După ce au fost arestați, fratele meu și cumnata au început să se învinuiască reciproc în închisoare.  Aceasta a fost prima traumă resimțită. Apoi ,din închisoare au intentat proces de divorț.” Meryem F., consideră această decizie „traumatizantă„ cauza fiind strâns legată de condițiile de dețenție. 

“Închisorile supraglomerate, peste capacitatea normală cu deținuți, conducerea neînțegătoare a penitenciarelor  și gardienii care acționează după buna plăcere, acolo îi fac să  trăiască temniță în temniță. Au fost obligați să trăiască în apropierea unor  persoane care oricum sunt compromiși din punct de vedere psihologic.  I-au tot tranferat dintr-o închisoare într-alta. Acum amândoi încearcă să se obișnuiască la al patrulea penitenciar. Procesul de judecată este tot timpul amânat. Iar când văd că nu pot face nimic, se rănesc unul pe altul.”    

În timpul conversației într-un colț,  pe scaun stă și ascultă cu ochii plini de lacrimi Şehriban, care în perioada decretelor era însărcinată. În timpul sarcinii, din cauza  stresului a făcut diabet de sarcină , a avut hipertensiune și apoi  preclamsie și din acest motiv a pierdut copilul.  Cu ochii plini de lacrimi povestește , încearacă să respire un pic și continuă:

„Pur și simplu eram aproape izolată de comunitate, toată lumea mă trata ca și cum aveam ciumă. Soțul m-a părăsit când am fost concediată. În plus, am fost expusă la insulte insolențe din partea familiei soțului meu. Ei le-au spus tuturor că nu era corect să vorbească cu mine, că eram foarte periculoasă.”

”Gülcihan S. a fost părăsită și de soț și de fiul său.  Motiv invocat  fiind concedierea  prin decret a celor patru frați ai săi inclusiv a sa.  Acum  doi dintre frații ei sunt arestați.  Gülcihan S., „ Soțul meu oricum era o persoană foarte nervoasă. Am încercat ca cele trăite să nu se reflecte în copil ,  dar nu a suportat mi-a luat fiul și au dispărut” a spus.

Fostă profesoară e Zeynep M.Ş., începe să povestească perioada pe care a trăit-o: ”Am rămas și fără muncă și fără soț.”

”După o lună de la concediere, am divorțat.  Deodată am rămas și fără muncă și fără soț. Ca femeie cu doi fii, șomeră, chiriașă și fără niciun ban pus de o parte am trecut prin zile grele. Încă am probleme. Încerc să supreviețuiesc cu puțin ajutor din partea familiei, cu unele lucruri pe care reușesc să le fac, dar nu am  garanția zilei de mâine. Trăim de pe o zi pe alta.. Cel mai mare fiu al meu a fost tratat ca „un fiu de terorist„ din cauza expulzării noastre de anul trecut. Nu a putut să facă alegere la examenul universitar că nu a luat punctajul corespunzător. Pentru că nu a învățat deajuns trebuia să meargă în  altă provincie  și nu a putut merge că nu avem bani. Anul acesta a trebuit să  se reînscrie din nou la examen. De frică că sunt ascultate, unele rude  nu-mi răspund la telefon. Ei stau departe de noi pentru că  poate le facem și lor vreun rău. Dar unele rude țin legătura ca înainte. Înainte  eram o profesoară iubită de elevi, acum a devenit o persoană care vrea să-și îngroape trecutul. Faptul că trebuie să-mi ascund trecutul în locurile în care intru m-a determinat să devin un ghem de ură și nervi. Nu mă pot recunoaște nici eu .”

 Din cauza sărăciei, Cemile T., care a încercat să lucreze chiar și în construcții, femeie fiind . „Am răbdat  foame zile întregi, în această epocă, am trăit fără să înghit  ceva,nici măcar apă nu mi-au dat „, spune în timp ce povestește despre sine.

Și ea este dintre cele care au divorțat după decret, de un an de zile nu-și poate vedea copilașul de 4 ani ”familia soțului mă presează, nu-mi arată copilul ”.. spune aceasta

„Am făcut comerț ambulant pe străzi, am vândut cărți, iar   Ministerul educației nu m-a  lăsat să vând în școli, m-am dus să lucrez pe șantier, dar nu am mai putut rezista decât  o săptămână”. 

Aysel G. B. încă legal nu este divorțată dar cum zice ea, a rămas de izbeliște. După ce a fost demisă prin decret a început să fie agresată de soțul ei, până atunci nu văzusese așa ceva:

”E ca și cum ai fi dezonorat să rămâi fără un loc de muncă. Mă simt dezonorată, nerespectată și simt că în viitor voi trăi lucruri și mai rele. Nesiguranța îți dă un sentiment de neputință și mai mare. După demitere sunt bătută de soț dar nu pot divorța. Nu pot lua decizii singură. Am o fată, mă îngrijorează viitorul ei. Comportamentul socrilor după demitere s-a schimbat ,este foarte evident. Simt o furie față de viață și mă simt tristă și strivită.”

Aysel G. B spune că în ultimii 2 ani nu a ieșit mai deloc pe afară și că până și cu fiica sa îi este greu să comunice.

Ş. Füsun A ca și Șehriban K.  în urma demiterii prin decret și-a pierdut bebelușul și soțul, După demitere când s-a simțit izolată, a aflat că este însărcinată, deoarece nu știa ce o așteapta, s-a gândit să avorteze. ,spune aceasta:

„Dar conștiința nu m-a lăsat, dar de această dată am făcut diabet de sarcină care a declanșat și hipertensiunea. Și la 33 de săptămâni de sarcină mi-am pierdut bebelușul. Am rămas și fără copil și fără soț. Au început certurile și neînțelegerile cu soțul meu. Până am ajuns la stadiul de divorț și rupura a fost definitivă.”

Situația economică din Turcia: O treime din populația are datorii. În total de 875 de miliarde de lire

Situația economică din Turcia: O treime din populația are datorii. În total de 875 de miliarde de lire

Le Monde: Interviu inedit cu scriitorul turc, Ahmet Altan

Le Monde: Interviu inedit cu scriitorul turc, Ahmet Altan

Un tribunal simbolic de la Geneva va judeca încălcările drepturilor omului din Turcia

Un tribunal simbolic de la Geneva va judeca încălcările drepturilor omului din Turcia