Zaman Romania

Două tinere din Constanța au brevetat o invenție ce ar putea fi viitorul agriculturii ecologice

Pe 28.07.2017 a fost acordat de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, un brevet de invenție fostelor eleve – Memet Elif și Carapcea Alexandra, dar și cadrului didactic Marius Lungu – profesor asociat în cadrul Liceului Teoretic Internațional de Informatică și conferențiar univ. dr. în cadrul Universității Ovidius din Constanța.

O invenţie care ar putea reprezenta viitorul în materie de agricultură ecologică a fost brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

A fost gândită de două tinere din Constanţa, care lucrează la acest proiect încă din perioada în care erau eleve. Este vorba despre un tip de îngrăşământ natural produs din resturi industriale, invenţie care a stârnit deja interesul unei mari companii din Germania.

Foste eleve ale Liceului Internaţional de Informatică din Constanţa, Elif Memet şi Alexandra Carapcea sunt acum studente la facultăţi de top din străinătate. Alexandra învaţă în Marea Britanie, iar Elif, la Universitatea Columbia din Statele Unite ale Americii.

Pasionate de protecţia mediului din clasa a zecea, tinerele au început încă de atunci testele pentru noul tip de îngrăşământ natural.

Elif Memet, studentă: “Am observat că majoritatea subproduselor degradabile din România. Cum ar fi rumeguşul, sunt introduse în apă şi prin fermentație se obţine un produs ecologic care nu dăunează mediului.”

După ani de cercetări şi teste, s-a dovedit că îngrăşământul natural, produs din scoarţă de copac, rumeguş şi resturi din industria berii şi a laptelui, ar putea reprezenta viitorul agriculturii ecologice.

Pof. univ. Marius Lungu“Un produs echilibrat din punct de vedere al nutrienţilor şi un produs ieftin care va fi o alternativă la îngrăşămintele chimice de sinteză care sunt poluante şi scumpe.”

Cu ideea lor, Elif şi Alexandra au obţinut cea mai înalta distincţie la cel mai important concurs de inventica organizat la Istanbul. Şi au fost premiate şi de NASA. Produsul a fost brevetat de curând şi de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Potrivit specialiştilor, dacă invenţia ar fi utilizată în zona Europei, brevetul ar valora peste 60 de milioane de euro.