25.1 C
București
joi, septembrie 24, 2020

Două miliarde de oameni sărbătoresc azi intrarea în Anul Cocoşului!

Intrrea în Anul Nou Chinezesc este o tradiţie simpatizată de întreaga planetă şi care depăşeşte limitele confisiunilor religioase. Este mai degrabă o celebrare a tradiţiilor sub semne culturale.

Cu lampioane roşii, cu focuri de artificii şi cu dansul Dragonului, intrarea în Anul Cocoşului este sărbătorită de două miliarde de persoane de pe întreg globul, iar cele mai mari festivităţi au loc în China, dar şi în Hong Kong, Macao, Taiwan, Singapore, Thailanda, Indonezia, Malaezia şi Filipine sau toate oraşele lumii unde sunt mari comunităţi de chinezi.

Oficial, în China, sărbătoarea ţine 7 zile, perioadă în care nu se lucrează. Festivităţile încep în ziua dinaintea Anului Nou şi continuă până la Festivalul Lanternelor, în a 15-a zi a noului an.

cin

Pentru a sărbători 春节/Chūnjié sau Festivalul Primăverii, peste 800 de milioane de chinezi se întorc acasă, fiind implicaţi în fenomenul cunoscut sub numele de Marea Migraţie a lumii moderne.

Cele mai aglomerate oraşe din China în această perioadă vor fi Beijing, Shanghai, Guangzhou, Shenzhen, Chengdu, Zhengzhou, Xi’an, Chongqing, Wuhan şi Dongguan. În întreaga Chină au fost deja cumărate biletele pentru 2,91 miliarde de călătorii cu trenul, avionul, mijloacele de transport rutiere sau navale şi cele private. Zilnic din gările şi autogările din China vor pleca 6.284 trenuri şi 2,6 milioane de autobuze. Acestora li se vor adăuga un total de 520.000 de zboruri şi 20.000 de nave de pasageri.

Calendarul chinezesc

Este cea mai veche înregistrare cronologică din istorie, datând din 2637 î.Hr., când împăratul Huang Ti a introdus primul ciclu din zodiacul chinezesc. Este un calendar astronomic anual care se bazează în primul rând pe ciclurile lunii şi apoi pe cele solare, spre deosebire de cel occidental bazat pe doar pe ciclurile soarelui. Începutul fiecărui an chinezesc poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie şi este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiţionale din China şi Taiwan.

Calendarul utilizat acum începe din anul 1654, are reguli stricte şi se bazează pe datele astronomice exacte ale poziţiei lunii şi soarelui.

Un ciclu complet durează 60 ani şi este compus din 5 cicluri de câte 12 ani, care poartă, fiecare, numele unui animal: şobolan, bou, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie şi maimuţă, în combinaţie cu 10 elemente cereşti, care provin la rândul lor din cele cinci forme de transformare: lemn, foc, pământ, metal şi apă, împreună cu Yin şi Yang.

Simbolurile calendarului chinezesc sunt expresia semnificaţiilor profunde pe care aceste animale şi elemente le au în cultura, credinţele şi tradiţiile chineze şi sunt importante pentru astrologia şi horoscopul chinezesc. Anul Cocoşului de Foc: Cocoşul, al zecelea semn zodiacal în astrologia orientală, simbolizează loialitatea, hărnicia, inventivitatea, curajul, responsabilitatea, încrederea, noile începuturi, trezirea la spirituale. De asemenea, cocoşul – în tradiţia asiatică – semnifică izgonirea spiritelor rele. Şi le dă oamenilor posibilitatea să se debaraseze de influenţele negative, de inamicii interiori şi exteriori.

Elementul anului va fi Focul, care reprezintă forţa şi energia, iar culorile favorabile vor fi auriu, maro, galben, galben-maroniu. Numerele norocoase sunt 5, 7, 8.

Persoanele născute în anul Cocoşului au multe calităţi, cum ar fi onestitatea, comunicativitatea, isteţimea, independenţa și ambiția.

Punctele slabe ale cocoşului sunt nerăbdarea, spiritul critic, excentricitatea, egoismul.

Conform zodiacului chinezesc, Anul Cocoşului va fi unul puternic, fără jumătăţi de măsură, un an în care impresia contează. Pentru cei născuţi sub semnul cocoşului (1921, 1933, 1945, 1957, 1969, 1981, 1993, 2005, 2017), însă, nu se anunţă un an bun.

Cocoşul este aproape imaginea fidelităţii și punctualităţii. Pentru strămoșii noştri care nu aveau ceasuri deşteptătoare, cântatul cocoşului trezea oamenii şi îi trimitea la muncă.

dans

Tradiţiile şi obiceiurile de Noul An

Legenda spune că Buddha, înainte de a muri, a chemat la el toate animalele, dar numai 12 dintre ele au venit să-şi ia rămas bun, iar el le-a răsplătit dând numele lor câte unui an din calendar, în ordinea sosirii lor. Tradiţia chineză spune că animalul care guvernează anul în care se naşte un om are o influenţă puternică asupra personalităţii sale, căci „animalul se ascunde în adâncul sufletului”.

Cele mai importante zile de sărbătoare sunt ajunul Anului Nou, când ziua este dedicată reuniunilor de familie, şi ziua Anului Nou, dedicată vizitării şi felicitării familiilor maternă şi paternă.Tradiţional, celebrările Anului Nou, sau Festivalul Primăverii, încep însă mult mai devreme, chiar şi cu trei săptămâni înainte, din a 8-a zi a celei de a 12-a luni din calendarul chinezesc.

În cea de-a 20-a zi a ultimei luni a anului, chinezii obişnuiesc să facă o curăţenie generală a casei, pentru a elimina ghinionul din vechiul an şi pentru a primi norocul anului care vine, uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. Pentru decoraţiuni se folosesc în mod tradiţionalşi narcisele, simbol al norocului, sau florile de prun, care simbolizează speranţa şi curajul.

În cadrul celor 7 zile de sărbătoare, se evită orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia, nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile.SRTV

Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Turcia: Ministerul Educației plătește daune de 1,7 milioane de lire unei student umilit pentru că ar fi sărut o fată

Turcia: Ministerul Educației plătește daune de 1,7 milioane de lire unei student umilit pentru că ar fi sărut o fată

Un copil a murit de cancer fără să-și ia rămas bun de la tatăl său, închis sub acuzații false de terorism

Un copil în vârstă de șapte ani a murit sâmbătă, după ce a pierdut lupta cu cancerul la creier, înainte să-și poată lua rămas bun de la tată, un profesor închis pentru acuzații de terorism false.

Peste 36.000 de persoane au fost cercetate pentru că l-au „insultat” pe Erdoğan

Peste 36.000 de oameni au fost cercetați într-un an pentru „insultarea” președintelui Recep Tayyip Erdoğan, au arătat statisticile Ministerului Justiției, citat de Duvar English.

Turcia avertizată să elimine hidroxiclorochina din tratamentul COVID-19

Oamenii de știință din Turcia au cerut Ministerului Sănătății să elimine imediat hidroxiclorochina din planurile de tratament COVID-19, după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a renunțat la el în iunie pe motiv că „face mai mult rău decât bine”,

100 de muzicieni s-au sinucis în timpul pandemiei în Turcia

Aproape 100 de muzicieni s-au sinucis de la începutul pandemiei COVID-19 în Turcia, potrivit datelor Uniunii Muzicienilor și Interpreților (Müzik-Sen), a declarat pe 15 septembrie, principalul adjunct al opoziției Gamze Tașcıer.

Istanbul: Tânăr reținut pentru contrabandă cu maimuțe

Un tânăr influencer, în vârstă de 24 de ani, a fost reținut pentru contrabandă cu maimuțe.

Turcia se pregătește pentru noi restricții de călătorie pe fondul creșterii numărului de cazuri COVID-19

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia a trecut la o „nouă fază” în lupta împotriva pandemiei COVID-19, semnalând că guvernul...

Armenii, sirienii și grecii în lista grupurilor vizate de discursuri de ură în presa din Turcia

Armenii, refugiații sirieni și grecii se află în fruntea listei grupurilor vizate de discursuri de ură de către mass-media turcă în 2019, conform „Raportului Hate Speech and Discriminatory Discourse in Media 2019”, publicat de Hrant Dink Foundation, citat de Stockholm Center for Freedome.