vineri, aprilie 19, 2024

Deficit de forță de muncă în România: construcțiile, IT, agricultura și medicina

„Deficitul cel mai mare de forță de muncă pe care România îl are la ora actuală este în construcții, IT, agricultură și medicină. Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs”, a arătat ea, amintind că, potrivit Legii salarizării, salariile medicilor vor ajunge în martie la peste 3.000 de euro.

„Dacă mâine avem 12.000 de absolvenți în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiți imediat în piața forței de muncă”. Construcțiile și agricultura sunt cele mai problematice. Culmea este că majoritatea persoanelor care au plecat din țară lucrează în aceste domenii în UE. În construcții încă nu simțim foarte mult această pierdere, dar o vom simți de anul viitor, când va intra în funcțiune programul PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădinițe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forța de muncă necesară”, a mai susținut ministrul Muncii.

„Noi, adică ANOFM, o calculăm diferit față de INS, întrucât INS folosește metoda europeană care se bazează mai mult pe sondaje. Noi lucrăm cu datele pe care le avem la dispoziție la Revisal și la Ministerul Muncii. Deci, data reală a șomajului la ora actuală este 4,18%”, a susținut Vasilescu.

Potrivit acesteia, primarii deja încep să aibă acest tip de probleme, adică firmele nu se mai prezintă la licitații pentru că nu au oameni cu care să lucreze.

Ea a amintit că firmele au la dispoziție programe guvernamentale, precum „Prima chirie”, dar și fonduri europene de jumătate de miliard de euro, pentru a angaja forță de muncă din România și să nu fim nevoiți astfel să apelăm la muncitori din afara Uniunii Europene, pe care trebuie să îi plătim cu salariul mediu pe economie.Ea a arătat că rata șomajului este de 4,18%.”Pe 416 (Legea privind venitul minim garantat — n. r.) avem la ora actuală 240.000 de familii cu copii. Aceasta este cifra reală. Ne-am dat seama, tot după statistici, că vorbim deja de șomeri la a treia generație. Sigur că aceștia nu sunt șomeri, ci persoane care nu au vrut niciodată să muncească, iar în cadrul familiilor lor niciodată nu s-a pus problema că și copiii lor ar putea să-și găsească un loc de muncă. Avem și astfel de situații, dar și în alte țări din UE există persoane care refuză să muncească, iar în familia lor s-a instalat un cult al nemuncii, din păcate”, afirmă ea.

Ministrul a adăugat că în spațiul public circulă informații potrivit cărora în România ar exista 6 milioane de asistați social, însă nu este nici pe departe așa, doar dacă aici ar fi incluși toți copiii care beneficiază de alocații, însă aceștia nu pot fi catalogați drept oameni care ar putea munci și nu vor.

La nivelul acestor familii, copiii sunt retrași la vârste fragede de la școală și, dacă sunt retrași înainte de clasa a opta, ei vor fi toată viața lor asistați social, pentru că nu vor putea fi nici măcar calificați ca ucenici.În Parlament, există un proiect de lege care prevede că o persoană care a refuzat un loc de muncă nu va mai primi ajutor social sau indemnizație de șomaj. Proiectul a fost inițiat de Opoziție, iar sarcina Ministerului Muncii va fi să vegheze ce se întâmplă cu familia respectivă, întrucât copiii nu au niciun fel de vină dacă tatăl refuză să muncească, a arătat ea.

„Începând din luna august a acestui an, este în vigoare o ordonanță de urgență care prevede faptul că, dacă un copil are 10 absențe nemotivate la școală, se va tăia 20% din ajutorul social al familiei respective, iar, dacă are 20 de absențe, se va tăia 50%. Aceasta, pentru că dorim reducerea analfabetismului, iar acei copii să nu fie toată viața lor asistați social în grija statului”

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.