După o perioadă de uitare, ignorare sau chiar negare iată că numele lui Iosif Constantin Drăgan revine în actualitatea românească. Consiliul Județean (CJ) Mehedinți va identifica resurse financiare pentru amplasarea unui sistem de iluminat în zona basoreliefului reprezentându-l pe regele dac Decebal. Președintele CJ, Aladin Georgescu, a declarat, marți, pentru AGERPRES, că s-a luat decizia punerii în valoare a chipului lui Decebal pe timpul nopții întrucât sectorul transfrontalier România-Serbia este vizitat anual de peste 50.000 de turiști.
„Unii dintre aceștia tranzitează zona cu vasele de croazieră, alții la bordul autovehiculelor. Datorită chipului lui Decebal localitățile din Clisura Dunării au cunoscut o dezvoltare economico-socială intensă, aici construindu-se peste 100 pensiuni, microhoteluri și case de vacanțe”.
Basorelieful reprezentându-l pe Decebal are o înălțime de 55 metri și o lățime de 22 metri.La realizarea lui au lucrat 12 sculptori alpiniști, inițiatorul cheltuind cu sculptarea lui peste un milion de dolari…
Președintele CJ, Aladin Georgescu a arătat că și autoritățile locale ale comunelor Eșelnița, Dubova și Svinița vor fi mobilizate pentru a sprijini proiectul respectiv a cărui implementare va fi finalizată până la sfârșitul primăverii anului 2017.”Chipul lui Decebal vine să demonstreze participarea certă a poporului daco-trac la formarea culturilor europene și, astfel, a existenței unei civilizații la Dunăre”, a mai adăugat Georgescu.Potrivit acestuia, basorelieful are o înălțime de 55 metri și o lățime de 22 metri. Omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan a fost cel care a promovat și finanțat ideea acestei lucrări efectuate în perioada 1994 — 2004. La realizarea bazoreliefului au lucrat 12 sculptori alpiniști, inițiatorul cheltuind cu sculptarea lui peste un milion de dolari. Lucrările au fost conduse de sculptorul român Florin Cotarcea. Sub chipul lui Decebal a fost săpată în stâncă inscripția în latină: „DECEBAL REX —DRAGAN FECIT” („Regele Decebal — făcută de Drăgan”)
Alte detalii despre spectaculosul monument imaginat de I.C. Drăgan
În cel mai îngust sector al Dunării de pe teritoriul românesc, locul în care fluviul străpunge muntele de piatră, se află o îndrăzneaţă sculptură de piatră, cea mai mare din Europa, un monument făcut de natură şi de om, deopotrivă. Este vorba de sculptura ce îl infăţişează pe regele dac Decebal. Cea mai spectaculoasă porţiune a Dunării, în tot parcursul ei european, este la Cazane, lângă Orsova. Cel mai lung defileu natural din toată Europa pare tăiat cu o sabie imensă în stâncile care se înalţă peste Dunăre la înalţimi de 200 m. În acest loc pitoresc se află o statuie spectaculoasă – chipul lui Decebal.Statuia lui Decebal din Clisura Dunarii, se află printre cele mai spectaculoase statui din lume, alături de Statuia Libertății, potrivit celor de la Business Insider.Această operă apare alături de alte statui de mărimi impresionante din lume, datorită faptului că este cea mai înaltă sculptură din Europa, de 3 ori mai mare decât Colosul din Rhodos și doar cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertății. Lurările au transformat zona într-un punct de atracţie turistică deosebită pentru cei care aleg să urmeze traseele turistice locale, în special cele cunoscute de la Cazanele Dunării.
Iosif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917, Lugoj, d. 21 august 2008, Palma de Mallorca) a fost un om de afaceri român, stabilit de decenii în Italia. A scris mai multe cărți, în general cu tematică istorică. A scos buletinul istoric Noi tracii. În anul 2005 a fost pe locul doi în topul celor mai bogați români, conform revistei Capital, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari. Conform aceleiași reviste în 2006 a urcat pe primul loc, cu circa 1,3 – 1,6 miliarde de dolari.Între cărţile publicate amintim:“Noi, tracii și istoria noastră multimilenară” (Nagard, Milano, 1976, tradusă în 8 limbi);Aurel C. Popovici (1977)Idealuri și destine (1977)“Mileniul imperial al Daciei” (Ed.Științifică și Enciclopedică, București, 1985);“Istoria Românilor” (Ed. Europa Nova, București, 1994);“Antonescu, Mareșalul și Conducătorul României” (Ed. Europa Nova, București, 1996);
“Adevărata istorie a românilor” (Nagard, Milano, 1996).S-a remarcat prin pasiunea pe care a pus-o pentru resttuirea istorică, această pasiune a făcut ca I.C. Drăgan să declanşeze foarte multe animozităţi, din cauza opiniilor sale istorice tranşante.
