duminică, noiembrie 15, 2020

Conferinta privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit şi Acvacultură la Marea Neagră

Toate țările riverane Mării Negre trebuie să colaboreze pentru a crea o strategie comună de dezvoltare a pescuitului și acvaculturii, deoarece la ora actuală numai două state membre, România și Bulgaria, implementează acțiuni comune în bazinul Mării Negre, a declarat, luni, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură ( ANPA), Nicolae Dimulescu, prezent la o conferință de profil organizată de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (GFCM FAO).”Pentru a crea o strategie comună de dezvoltare a pescuitului și acvaculturii în bazinul Mării Negre, care la ora actuală nu există, trebuie să te bazezi pe toate statele riverane. Noi avem cu Bulgaria acțiuni comune în bazinul Mării Negre, dar suntem doar două state membre și este foarte greu să faci o strategie, dacă nu reușești să le aduci în acest cadru și pe celelalte state riverane și împreună să construiești o strategie în care fiecare să își aducă aportul. Este imposibilă o astfel de strategie în bazinul Mării Negre fără să te bazezi pe toate statele riverane. Romania, Bulgaria, Georgia, Turcia, Rusia, Ucraina, toate sunt state importante care trebuie să își aducă contribuția pentru că interesul este comun”, a explicat Dimulescu.

mare2

La ora actuală în zona costieră a României activitatea de pescuit se bazează foarte mult pe capturarea rapanei, datorită profitabilității, deși este foarte important ca pescarii să se orienteze și către stocurile de pește.

„Activitatea de pescuit derulată în zona costieră a României se desfășoară mai ales pe capturarea rapanei. Este o specie invazivă introdusă în Marea Neagră în anii ’50, dar care s-a dezvoltat foarte mult și a devenit o resursă ce ar trebui gestionată. În același timp, trebuie să consolidăm resursele de pește la speciile cu valoare economică, respectiv la calcan și șprot, la care avem cota comună cu Bulgaria, dar să nu uitam că Turcia este cel mai mare producător la Marea Neagră. Este important ca Turcia să fie apropiată din punct de vedere al managementului pescăresc la Marea Neagră. De asemenea, trebuie să dezvoltăm maricultura (acvacultura la Marea Neagră n.r.), care este abia la debut în România, dar pe care vrem să o aducem la un nivel care să contribuie, indirect, la protecția resurselor acvatice din Marea Neagră”, a mai spus Șeful ANPA. Susține că la solicitarea organizațiilor de pescari din România a fost mărită cota de rapană cu 3.000 de tone, până la un total de 8.000 de tone, însă ar trebui ca din 2017 să existe reglementări și în țara vecină, Bulgaria, care și-a epuizat stocurile, însă activitatea de pescuit este „la liber”.

„Anul trecut din captura totală a României din Marea Negrea, de circa 4.500 — 5.000 de tone, peștele a reprezentat doar puțin peste 300 de tone, restul fiind rapană. La solicitarea organizațiilor de pescari din România și având în vedere că resursele de rapană la Marea Neagră permit mărirea cotei, aceasta a crescut cu 3.000 de tone, până la 8.000 de tone. Sper ca pescarii să o realizeze, dar în același timp sper ca în anul următor să existe reglementări și în Bulgaria. Noi am fixat o cotă la rapană, dar în Bulgaria e la liber, deși ei nu prea mai au. Din păcate, deși noi avem, valoarea adăugată a pescuitului la rapană nu rămâne în România ci se duce în Bulgaria, pentru că ei au 11 fabrici care au nevoie de materie primă, iar noi doar una. Cred că mai avem multe lucruri de organizat”, a subliniat președintele ANPA. În opinia acestuia, cea mai mare problemă pe resurse la Marea Neagră vizează pescuitul cu traulere deoarece afectează fundul marin și ecosistemul. „Doresc ca pescuitul cu traulere, care afectează fundul marin, să fie realizat 20 metri dincolo de linia țărmului, pentru a fi protejat fundul marin și ecosistemul și astfel să existe condiții pentru creșterea puietului de sturion, reproducerea calcanului și creșterea puietului de calcan”, a adăugat Dimulescu.

În ceea ce privește pescuitul ilegal la Marea Neagră, reprezentatul ANPA afirmă că este nesemnificativ, de numai 4-5 tone, raportat captura totală, problema cea mai mare fiind reprezentată în anii trecuți de vasele turcești de pescuit.

Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (GFCM FAO) împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) organizează, luni și marți, la București, Conferința la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră. Comunicate madr.ro

Drame umane: Deținuții infectați cu COVID-19 în închisorile din Turcia: ”Am fost lăsați aici să murim”

Un deținut a trimis o scrisoare către oficialii turci și către presă, în care a descris condițiile în care trăiesc, raportând  tortura...

Turcia interzice fumatul în locuri publice pentru a preveni răspândirea COVID-19

Ministerul de interne al Turciei a interzis fumatul în locurile publice din întreaga țară pentru a opri răspândirea COVID-19, relatează cotidianul britanic,...

Antalya a încheiat sezonul turistic cu 3,3 milioane de vizitatori străini

Majoritatea hotelurilor din Antalya, inima sectorului turistic turcesc ,și-au închis ușile până la următorul sezon de vacanță, care se așteaptă să înceapă...

Primul ministru albanez a plantat copaci pentru Erdoğan

Premierul Edi Rama a plantat copaci în lacul Farka dın apropiere capitalei Tirana, ca parte a inițiativei Turciei de a planta 1.000...