sâmbătă, aprilie 9, 2022

Către judecarea vinovaților în cazul bebelușilor furați de regimul franchist din Spania (1939-1975)

Primul proces în scandalul ”bebeluşilor furaţi” de regimul franchist a fost reluat marţi la Madrid, după decenii de la primele dezvăluiri asupra acestui trafic de nou-născuţi luaţi de la mamele lor şi încredinţaţi unor familii de adopţie în timpul dictaturii Franco, informează AFP.

Acest proces fără precedent a început în 26 iunie, însă a fost amânat a doua zi, acuzatul Eduardo Vela fiind internat de urgenţă. „Sperăm că aceasta va fi ultima zi de audiere înainte de pronunţarea sentinţei”, a declarat Ines Madrigal, care l-a denunţat pe medic.

foto 2 franchism
Această practică a „furtului de bebeluşi” a apărut în timpul represiunii care a urmat războiului civil (1936-1939), copiii fiind răpiţi de la opozante acuzate că transmit „gena marxismului”.

Acest fost obstetrician în vârstă de 85 de ani, care a condus timp de 20 de ani, până în 1982, clinica San Ramon din Madrid, ar fi fost unul dintre principalii actori ai traficului, care este posibil să fi vizat mii de copii în timpul dictaturii lui Franco (1939-1975).

În timp ce scandalul a fost dezvăluit pentru prima dată în presă în 1982, Eduardo Vela, denunţat de multă vreme de presă şi de asociaţii ale victimelor, este primul care ia loc pe banca acuzaţiilor, datorită mărturiei mamei adoptive a lui Ines Madrigal, decedată între timp. Aceasta din urmă, care nu putea avea copii, a povestit că medicul i-a oferit un copil înainte de a-i cere să simuleze o sarcină, pentru a o putea declara mamă biologică a nou-născutului.

Adesea cu complicitatea Bisericii Catolice, nou-născuţii erau furaţi de la părinţii lor după naştere, declaraţi morţi fără să fie oferită vreo dovadă, şi adoptaţi apoi de cuplurile sterile, de preferinţă apropiate regimului "naţional-catolic".
Adesea cu complicitatea Bisericii Catolice, nou-născuţii erau furaţi de la părinţii lor după naştere, declaraţi morţi fără să fie oferită vreo dovadă, şi adoptaţi apoi de cuplurile sterile, de preferinţă apropiate regimului „naţional-catolic”.

Şase martori ar urma să compară marţi, printre care o jurnalistă de la postul francez de televiziune France 2, care a înregistrat cu camera ascunsă confesiunea lui Vela cu privire la bebeluşul oferit „cadou”. Potrivit unei surse judiciare, ea va fi interogată prin videoconferinţă.

Potrivit lui Guillermo Pena, avocatului lui Ines Madrigal, cei trei judecători ai tribunalului ar putea pronunţa sentinţa în termen de o lună.

În opinia avocatului Enrique Vila Torres, unul dintre specialiştii în acest subiect, acest proces „poate ajuta moral” victimele şi le poate impulsiona să-şi aducă propriul caz în faţa justiţiei. „Sunt zeci de medici şi călugăriţe vinovate în întreaga Spanie” care sunt încă în viaţă, susţine el.

foto 4 ed vela
În timpul primei audieri, Eduardo Vela a recunoscut că a semnat „fără să se uite” dosarul medical ce indica faptul că el a asistat la naştere, dar a revenit ulterior asupra declaraţiilor sale, afirmând că nu-şi recunoaşte semnătura.

Însă, în pofida amplorii acestui scandal, niciuna dintre cele peste 2.000 de plângeri depuse nu au avut succes, potrivit asociaţiilor victimelor, de multe ori din cauza prescrierii faptelor.Această practică a „furtului de bebeluşi” a apărut în timpul represiunii care a urmat războiului civil (1936-1939), copiii fiind răpiţi de la opozante acuzate că transmit „gena marxismului”.

Apoi, începând din anii 1950, au fost vizaţi copii din afara căsătoriilor sau cei proveniţi din familii sărace sau foarte numeroase. Traficul de copii a durat şi în democraţie, cel puţin până în 1987, de data aceasta pentru a face bani.

foto 5 spania
Însă, în pofida amplorii acestui scandal, niciuna dintre cele peste 2.000 de plângeri depuse nu au avut succes, potrivit asociaţiilor victimelor, de multe ori din cauza prescrierii faptelor

Acelaşi fenomen a avut loc în Argentina în timpul dictaturii militare (1976-1983), când circa 500 de nou-născuţi au fost luaţi de la deţinuţi şi încredinţaţi spre adopţie familiilor care susţineau regimul.

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Asociație americană: Avocații turci sunt puși după gratii pentru că-și fac munca

Turcia: Avocații puși după gratii pentru că-și facă munca

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Cine este de vină pentru pentru invazia din Ucraina? Iată ce cred turcii

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.