La Bruxelles, în cea de a doua zi a summit-ului de primăvară, liderii politici ai Uniunii Europene n-au discutat deocamdată despre viitorul UE post-Brexit, ci despre textul pe care-l vor semna la Roma, unde se vor celebra 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, la summit s-a vorbit şi despre problemele din Balcanii de Vest şi migraţie.
Klaus Iohannis, de la Bruxelles: „Nu s-a discutat viitorul UE, ci textul care va fi semnat la Roma, la celebrarea înfiinţării UE”
Declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis:
-Declaraţia a fost pregătită într-o primă formă şi cu toţii 27 ne-am referit la acest text. Nu s-a discutat viitorul UE, ci textul care va fi cu siguranţă semnat la Roma, care subliniază realizările. Ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în UE.
-am explicat de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună, ci o soluţie care în extremis ar putea duce la scindarea UE. Dar nu a fost tema principală. Ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care ne vom ocupa să discutăm despre carta albă şi vom încerca să vedem în maxim 2 ani felul în care vedem viitorul UE.
-ieri a fost reales cu doar un vot împotrivă dl Tusk ca preşedinte al Consiliului European. Au fost discuţii, însă în final lucrurile au intrat pe un făgaş foarte bun.
-tot ieri s-a discutat o temă importantă pt noi – Balcanii de Vest – vitali pentru noi. Faptul că acolo au apărut foarte multe probleme ne îngrijorează şi am discutat felul în care ne-am putea implica pentru rezolvarea lor. Calea diplomatică e cea mai bună.
-s-a discutat despre creştere, ocupare, despre piaţa internă şi un pic despre migraţie – avem niveluri care nici nu se compară cu ce am avut în 2015, însă fenomenul există şi cu toţii am căzut de acord pe sprijinul care trebuie acordat ţărilor de provenienţă. Africa devine o sursă importantă de migraţie, să intervenim acolo, la sursă, şi să ajutăm ţările de acolo.
-NATO şi UE se corelează şi se completează. Ar fi inutil şi contraproductiv să ne concurăm. Nu-şi doreşte nimeni aşa ceva.
-Faptul că acum ne mişcăm cu viteze diferite nu înseamnă că la infinit ne dorim să ne mişcăm tot cu viteze diferite. În ţările cu nivel de trai mai ridicat apare temerea că vor dispărea locuri de muncă, că vor pierde din industria serviciilor. Iar în est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă. Se amplifică o disensiune între statele membre, în loc să ducă la o aprofundare a Uniunii. De exemplul procurorul european. Să statuăm că în Europa sunt ţăpi care merg mai repede şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm.
27 de lideri europeni s-au întrunit la masa rotundă pentru a discuta despre viitorul Europei, în contextul în care, pe 25 martie, la Roma, va avea loc celebrarea a 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene, a transmis Lucian Pîrvoiu, de la Bruxelles. Se anunţă vremuri dificile pentru viitorul acesteia, mai ales având în vedere exemplul polonez, prin care premierul Poloniei a sabotat practic
candidatura lui Donald Tusk, polonez şi el, însă din altă familie politică, la şefia Consiliului European. Asta spune multe despre cum ar putea arăta viitorul UE.
Polonezii au vorbit despre un dictat al Berlinului şi au anunţat că se izolează în interiorul UE.
România nu este de acord cu acest proiect de Uniune cu mai multe viteze, însă rămâne de văzut în ce măsură premierul Sorin Grindeanu şi preşedintele Klaus Iohannis vor reuşi să-şi convingă partenerii europeni că România nu trebuie izolată, cu atât mai mult cu cât marile puteri, alături de care noi am votat în mod tradiţional, Franţa şi Germania, par să meargă pe această variantă, a Europei cu două viteze.
