Acordarea de îngrijiri medicale pacienților cu accidente vasculare cerebrale este o misiune riguroasă și, în același timp, complicată, afirmă lt. col. dr. Dragoș Nedelescu, medic specialist Recuperare Medicină Fizică și Balneologie în cadrul Spitalului Militar Central Carol Davila.
”Pornind de la costurile umane, este important de știut că AVC-ul este în topul cauzelor de deces și dizabilitate. Anual, se produc în lume aproape 16 milioane de AVC-uri inițiale (ne-recidive), care cauzează un total de 5,7 milioane de decese. Din pacienții care au suferit un AVC, 15 — 30% rămân cu cel puțin o dizabilitate permanentă. Este foarte important ca reabilitarea după un accident vascular cerebral să se producă precoce. Conceptul actual impune ca reabilitarea să înceapă în ziua în care s-a produs accidentul vascular.
În ceea ce privește intensitatea și durata recuperării medicale, în prezent, tendința este de a fi crescute. Totuși, momentul optim de debut al recuperării este incert. Susținătorii terapiei precoce citează dovezi ale neuroimagisticii funcționale și studii pe animale care definesc perioada preinfarct ca momentul crucial de debut al recuperării. Inițierea precoce a recuperării este o componentă cheie a îngrijirilor medicale, dar nu există un consens în definirea ‘terapiei precoce’. Studiile care compară inițierea ‘precoce’ și ‘tardivă’ a recuperării au raportat ameliorarea prognosticului dacă terapia este începută în primele 20 — 30 de zile. Multe dintre complicațiile imediate ale AVC — TVP, leziunile cutanate, apariția contracturilor, constipația și pneumonia de stază — sunt legate de imobilizare. Astfel, mobilizarea pacientului este o componentă fundamentală a recuperării precoce”, explică medicul.
El spune că, potrivit statisticilor, în România se înregistrează anual o medie de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu mult peste media europeană de 200 de cazuri. De asemenea, țara noastră se află între statele europene cu cea mai ridicată frecvență a accidentului vascular cerebral.
”AVC-ul reprezintă a treia cauză de mortalitate în Romania, după cancer și bolile cardiovasculare. Impactul bolilor cerebro-vasculare este de așteptat să crească în deceniile următoare, ca urmare a schimbărilor structurii demografice”, arată dr. Nedelescu.
