duminică, octombrie 18, 2020

Alegeri în Germania..

Angela Merkel în fața celui de-al IV-lea mandat și a presiunii naționaliste

Circa 61,5 milioane de alegători cu drept de vot din Germania au fost chemați duminică la urne pentru alegeri legislative care ar trebui să confirme cel de-al IV-lea mandat de cancelar pentru Angela Merkel, în contextul recrudescenței dreptei populiste și naționaliste, conform AFP.

În cazul în care nu se va produce o surpriză uriașă, ceea ce ar da peste cap toate sondajele de opinie, tabăra conservatoare — Uniunea Creștin-Democrată (CDU)—Uniunea Creștin Socială (CSU) — a Angelei Merkel îl va devansa (34-36%) pe fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, liderul social-democraților din SPD (21-22%).

Acesta din urmă riscă astfel un scor istoric scăzut și a patra înfrângere de rang după efortul de a prezenta ca succesor al schimbării partidul său care a guvernat în coaliția Merkel din 2013. Apelul său la mai multă justiție socială nu a prins într-o țară cu o creștere rapidă și cu un nivel scăzut al șomajului.

Cancelarul a dus o campanie pentru continuitatea unei Germanii prospere, un mesaj destinat să-i liniștească pe alegătorii destabilizați de crizele lumii și de succesele lui Donald Trump și Brexit.

Dar CDU-CSU nu se îndreaptă spre o victorie fără apel și se apropie, potrivit sondajelor, de cele mai mici scoruri ale sale din 1998 (35,1%) și 2009 (33,8%).

Extremele ar putea să reprezinte în cele din urmă un sfert din electorat, împărțite între Die Linke, la stânga, și Alternativa pentru Germania (AfD), la dreapta.

Naționaliștii din AfD se pregătesc în special la un „miracol albastru”, culoarea partidului, vizând o intrare în forță în Camera Deputaților cu un scor fără precedent pentru o asemenea formațiune din 1945.

Creditat cu 11-13% de institutele de sondare, această formațiune se situează pe locul trei, în fața stângii radicale, a liberalilor FDP și a Verzilor. În 2013, AfD nu a reușit să atingă pragul de 5%.

Martin Schulz, liderul social-democraților din SPD (21-22%). riscă astfel un scor istoric scăzut și a patra înfrângere de rang după efortul de a prezenta ca succesor al schimbării partidul său care a guvernat în coaliția Merkel din 2013. Apelul său la mai multă justiție socială nu a prins într-o țară cu o creștere rapidă și cu un nivel scăzut al șomajului.

AfD, o mișcare antiislam, antielită, antieuro și antiimigrație, nu a încetat să-și radicalizeze discursul în timpul campaniei, proclamând, de exemplu, că „Germania a devenit refugiu pentru criminalii și teroriștii din întreaga lume” sau dreptul națiunii de a fi mândră de soldații germani în ultimele două războaie mondiale.

În același timp, Angela Merkel a fost acuzată de „trădare” pentru că a deschis ușile țării în 2015 pentru sute de mii de solicitanți de azil, predominant musulmani. Cancelarul de 63 de ani a fost fluierat regulat și contestat de către elemente perturbatoare în timpul mitingurilor sale electorale.

Un avans al dreptei, deosebit de populară în fosta Germanie de Est, ar constitui un cutremur pentru o țară a cărei identitate postbelică se bazează în mare măsura pe sentimentul vinovăției din cauza nazismului și respingerea extremismului.

„Intrarea AfD în Bundestag marchează un punct de cotitură istoric major pentru extrema dreaptă”, declară Jürgen Forbrig de la German Marshall Fund.

Potrivit lui, sosirea unui număr de deputați din partidul „xenofob, revizionist și antieuropean” este „cel mai mare test de rezistență cu care democrația germană s-a confruntat vreodată”.

În plus față de această provocare, Angela Merkel se poate confrunta cu negocieri complicate pentru a forma o majoritate guvernamentală.

Cea mai simplă opțiune ar fi restabilirea marii coaliții cu social-democrații. Dar SPD, în plină criză existențială, ar putea să prefere să-și reîncarce bateriile pe băncile opoziției.

Conform sondajelor, ar rămâne o altă singură posibilitate: o alianță CDU-CSU cu FDP și Verzii. Dar divergențele între ecologiști și liberali cu privire la mașinile diesel sau imigrație se anunță să fie foarte complicat de gestionat.

Culorile viitoarei coaliții vor avea de asemenea o importanță capitală pentru o serie de subiecte fierbinți de pe scena internațională, cum ar fi reforma zonei euro, negocierile privind Brexit, viitorul relației transatlantice sub președinția lui Donald Trump și problema sancțiunilor impuse Rusiei.


 

Fotografiile cu deținuți morți surprind condițiile din închisorile turcești în timpul pandemiei

Imaginile realizate după moartea unui deținut politic au dezvăluit lipsa de igienă din închisorile turcești în timpul pandemiei.

Apel către Turcia să oprească deportarea unui activist turkmen” Riscă persecuție și tortură”

Un grup de 11 organizații pentru drepturile omului au cerut guvernului turc oprirea deportării unui activist turkmen, relatează Human Rights Watch.

Românii în vacanță în Antalya: ”Nu am uitat niciodată acel gest”

O româncă alături de soțul ei german și-au găsit prieteni pe viață în timpul unei vacanțe în Antalya, relatează RomanyaHaber.

Spotify și FOXplay interzise în Turcia, dacă nu depun cereri de licență în 72 de ore

Turcia a acordat 72 de ore mai multor corporații de radiodifuziune, inclusiv Spotify și FOXplay, pentru a depune cereri de licență, în caz contrar accesul va fi interzis, relatează Duvar English.

Turcia: Școlile și-au deschis porțile în a două etapă a planului educațional

Școlile s-au deschis, pe 12 octombrie, pentru cursurile față în față conform etapei a doua a planului educațional al Turciei, relatează presa turcească.

Mărturisirile unui jurnalist turc închis: Copiii strigă din celulă” Deschideți ușa! Deschideți ușa!”

Un jurnalist aflat după gratii a vorbit într-o scrisoare despre tragediile familiilor destrămate ca urmare a aplicării deciziilor guvernului turc, mai ales despre suferințele copiilor ai căror părinți sunt închiși în penitenciar, printre care și fata lui de patru ani.

Humanitas Cișmigiu a lansat cartea scriitorului turc, Ahmet Altan„Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemnițat”

Librăria Humanitas de la Cișmigiu a lansat, vineri, cartea”Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemnițat” a scriitorului turc, Ahmet Altan, închis după gratii de mai bine de patru ani, sub represiunile guvernului turc.

O instanță din Turcia a făcut praf decizia Curții Constituționale

Un tribunal din Istanbul a respins cererea de rejudecare a Curții Constituționale privind încălcările drepturilor unui jurnalist turc, relatează presa turcească.