Parlamentul turc a adoptat o lege care autorizează Consiliul Superior al Audiovizualului să blocheze conținuturile difuzate pe internet. Îngrijorarea opoziției nu a întârziat să apară denunţând un risc de „cenzură” în apropierea alegerilor din Turcia.
Legea, adoptată miercuri seara cu 205 de voturi pentru și 18 împotrivă, extinde autoritatea Înaltului Consiliul Turc al Radioului și Televiziunii (RTUK) asupra conținuturilor audiovizuale postate online. Astfel, ea obligă organizațiile, locale sau internaționale care doresc să difuzeze conținut audiovizual pe internet să obțină o autorizație de difuzare de la RTUK, care va avea competența de a le bloca sau a le interzice.
Aceasta ar putea viza în special mass-media închise de autorități în cadrul epurărilor declanșate după puciul eșuat din iulie 2016 și care au optat pentru difuzarea online, pentru a ocoli interdicția.
Autoritatea audiovizuală turcă este autonomă, însă membrii Consiliului său Superior sunt numiți de parlament, unde Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), aflat la putere, deține 316 de locuri din cele 539.
Opoziția și ONG-uri au denunțat o întărire a puterii guvernului asupra mass-media odată cu apropierea alegerilor locale, legislative și prezidențiale cruciale din 2019.
„Odată cu apropierea alegerilor, puterea „strânge șurubul”. Ea blochează toate mijloacele opoziției pentru a respira și a se exprima”, a reacționat, pe Twitter, Baris Yarkadas, deputat din partea Partidului Republican al Poporului (CHP, principal partid de opoziție), denunțând „cea mai perfidă dintre cenzuri”.
Luând cuvântul în timpul adoptării legii în comisie, în februarie, ministrul transporturilor și comunicațiilor al Turciei, Ahmet Arslan, a asigurat că (legea) „nu înseamnă cenzură”, ci este vorba de luarea unor măsuri împotriva conținuturilor „care aduc prejudicii valorilor morale ale țării și securității naționale”.
Această lege poate „face din Turcia o țară complet închisă spre exterior, cum este Coreea de Nord”, afirmă Garo Paylan, deputat al Partidului Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd). În opinia lui, această măsură s-ar putea aplica unor site-uri cum este gigantul serviciilor de streaming Netflix sau site-ul de partajare video Youtube, în cazul în care vor fi depuse plângeri împotriva conținuturilor lor.
Cu toate acestea, Paylan a luat notă de o modificare adusă legii cu puțin timp înainte de adoptarea ei, modificare ce ar exclude conținuturile împărțite online de particulari.
