Raport WWF: România mai are lacune în domeniul gestionării efective a ariilor protejate Natura 2000
România a desemnat, până în prezent, 583 de arii protejate Natura 2000, ce acoperă aproape 25% din teritoriul național, însă persistă unele lacune în domeniul gestionării efective a acestor zone valoroase, în timp ce costurile aferente managementului acestor situri au fost estimate la cel puțin 412 milioane de euro/an, dublu față de alocarea financiară din fondurile europene pentru perioada 2014 – 2020, pentru întreg sectorul biodiversității, relevă raportul „Stadiul implementării Directivelor Natura 2000 în România”, publicat, joi, de WWF-România.
‘Deși România a reușit să transpună la nivel național legislația europeană pentru conservarea naturii (Directivele Natura 2000), aceasta nu este suficient de bine corelată cu legislația din alte domenii, precum energia, transporturile sau agricultura, principalele domenii care cauzează și accelerează, în mod dovedit, degradarea și pierderea biodiversității (…) România a desemnat, până acum, 583 de arii protejate Natura 2000, acoperind aproape 25% din teritoriul național, însă persistă unele lacune în domeniul gestionării efective a acestor zone valoroase. Există încă situri Natura 2000 fără custozi și fără plan de management (…). Costurile aferente managementului siturilor Natura 2000 din România au fost estimate la cel puțin 412 milioane de euro/an, respectiv 503,9 milioane de euro/an pentru o acoperire optimă, or alocarea financiară din fondurile europene pentru perioada 2014 — 2020, pentru întreg sectorul biodiversității (deci nu numai Natura 2000), este de 203 milioane de euro/an’, se arată în Raportul citat.
În acest context, realizatorii studiului susțin că, la nivel european, beneficiile asociate rețelei Natura 2000 au fost estimate la 200 — 300 de miliarde de euro/an și la 4,5 — 8 milioane de locuri de muncă, prin serviciile de turism și recreere.
„Există o problemă de transparență în cazul investițiilor cu potențial impact semnificativ asupra integrității unui sit Natura 2000 și a comunităților locale.
„Există o problemă de transparență în cazul investițiilor cu potențial impact semnificativ asupra integrității unui sit Natura 2000 și a comunităților locale. Tendința investitorului, din experiența WWF (mai ales în cazul microhidrocentralelor), este aceea de a minimiza impactul și de a discuta proiectul doar la nivelul autorităților publice care avizează un astfel de proiect. Obligația minimă legală de a afișa un anunț la ușa primăriei sau de a-l publica într-un ziar local de cele mai multe ori prea puțin citit de membrii comunităților locale, ori publicarea selectivă a unor astfel de informări pe website-urile autorităților de mediu, nu pot asigura o informare suficientă sau implicare a celor interesați sau afectați. În România, deficiențele constatate în privința aplicării lor îngreunează sau chiar împiedică eforturile de conservare și dezvoltarea durabilă, în limitele date de resursele naturale.
La elaborarea documentului, WWF a utilizat informații disponibile public, informații obținute direct din activitatea curentă a organizației, precum și informații provenite din răspunsurile participanților instituționali (instituții publice, ONG-uri, asociații, sectorul de business) la consultarea publică (Fitness check) privind legislația Natura 2000 organizată de Comisia Europeană, anul trecut.
Anul trecut, coaliția #NatureAlert, formată din ONG-uri de pe tot cuprinsul UE și reprezentată în România prin WWF, Societatea Ornitologică Română și Coaliția Natura 2000, a lansat campania „Alertă pentru natură”, cu scopul prevenirii deschiderii spre revizuire a Directivelor Natura 2000 de către Comisia Europeană. Prin intermediul acestei inițiative, s-a reușit mobilizarea a peste jumătate de milion de cetățeni europeni, 12 miniștri de mediu și Parlamentul European în sprijinul Directivelor Natura 2000 și a ideii de îmbunătățire a implementării lor la nivel național.
