Turcia încearcă să se opună mișcării Gulen pe toate căile posibile. Președintele Recep Tayyip Erdogan, care a decis să ia măsuri dure împotriva dușmanilor săi politici, se așteaptă ca țările europene să-i sară în ajutor.
Dacă ar fi după ministrul de externe turc, problema s-ar rezolva foarte simplu
Mevlut Cavusoglu a cerut Germaniei să îi extrădeze pe judecătorii și procurorii care ţin de aşa-zisul „stat paralel” din umbră – adică de mișcarea Gulen. Politicienii germani, însă, nu sunt întocmai convinși că lucrurile ar trebui să fie abordate astfel. Printre cei pe care Ankara ar dori să-i vadă extrădaţi sunt doi procurori care au fugit din Turcia în vara anului trecut. Berlinul a comunicat că nu există „nicio dovadă că cei doi procurori momentan locuiesc, de fapt, în Germania.”
Cererea de extrădare nu constituie un lucru uşor de realizat
Chiar dacă domiciliul persoanelor vizate de Erdogan ar fi cu adevărat în Germania, extrădarea lor nu ar fi un lucru deloc ușor. Cererea ar trebui să se facă pe cale diplomatică, ceea ce înseamnă că va ajunge, în cele din urmă, la Ministerul de Externe german. Atunci, sistemul de justiție va prelua sarcina – sau mai precis, procurorul și instanța de judecată competentă o vor face. Pentru ca extrădarea să fie o posibilitate în temeiul legilor germane, un cetățean străin trebuie mai întâi să fie pedepsit cu închisoarea. Și chiar și în acest caz, Ministerul de Externe și Oficiul Federal al Justiției tot au dreptul să se opună demarării procesului de extrădare. În 2014, instanțele germane au aprobat doar 19 din cele 46 de cereri de extrădare trimise din Turcia.
Turcia solictă inspectarea unor școli din Germania
Între timp, autorităţile din Ankara au adus la cunoştinţa publică vineri că au mai solicitat încă ceva: ca mai multe școli, instituții și asociații din Germania să fie „inspectate”. Turcia şi-a transmis pe cale scrisă dorinţa ca guvernul land-ului Baden-Württemberg să „re-evalueze” școlile presupuse a fi pro-Gulen de pe teritoriul său.
Premierul land-ului, Winfried Kretschmann, membru al Partidului Verde, a raportat ziarului „Frankfurter Allgemeine Zeitung” că „niciodată nu ar face un astfel de lucru”, adăugând că a rămas „extrem de surprins” la o aşa cerere. În ceea ce privește o anumită școală din Stuttgart, Kretschmann a spus: „Aceasta este o școală germană, care urmează programa cerută de land-ul Baden-Württemberg și nu pe cea a domnului Gulen.”
Noi victime în Balcani
Guvernul turc nu s-a mulţumit doar cu amestecul în treburile câtorva școli și asociații din Germania. Epurările întreprinse de Erdogan după puciul eşuat au vizat, de asemenea, şi unele instituții de învățământ din Europa de Sud-Est. Ankara a solicitat, fie direct, fie indirect, închiderea școlilor „de factură Gulen.” Mai multe țări din Europa de Sud-Est, unde există o minoritate turcă însemnată, beneficiază de o rețea de școli private, fondate încă de la începutul anilor 1990.
Gulen, lider religios turc în exil în SUA și opozant declarat al lui Erdogan, este fondatorul unei rețele de școli private, care funcţionează la nivel mondial, fiind finanțate prin taxe de şcolarizare și prin donații. În Balcani, acestea sunt considerate ca fiind o alternativă bine-venită a sistemului de învățământ de stat (de multe ori depășit/ de modă veche); mai mult, elevii care învaţă la aceste şcoli adesea au rezultate foarte bune, peste media ţării din care fac parte.
Presiuni exercitate de Turcia
Comportamentul autorităţilor de la Ankara a stârnit indignare și neîncredere în țările sus-amintite. În România, reprezentanții mai multor școli au informat guvernul că oficiali ai consulatului turc din Constanța (port la Marea Neagră) au solicitat ca aceste şcoli să fie închise. Bucureştiul susţine că nu au existat până în prezent cereri oficiale din partea Ankarei. Ministerul Român al Educației a spus că va respinge cu fermitate orice solicitări de acest gen, adăugând că nicio școală din România nu va putea fi închisă la simpla cerere a Turciei.
Au existat incidente similare şi în statul vecin, Bulgaria. Personalul ambasadei Turciei le-a comunicat părinților celor care studiază la şcolile bănuite că ar fi pro-Gulen că acestea urmau să fie închise în cel mai scurt timp; au exercitat presiuni asupra lor să caute alte școli pentru copiii lor.
În Bosnia, ambasadorul turc a cerut atât guvernului, cât și părinților în chestiune, să ia măsuri împotriva școlilor Gulen, pe care dânsul le-a descris drept „organizații teroriste”. În capitala Macedoniei, Skopje, asociația care reprezintă minoritatea turcă locală a cerut „curățirea” Macedoniei de „trădătorii” [pro-Gülen] veniţi din Turcia.
Ankara cere nu numai închiderea școlilor, ci şi „pedepsirea” jurnaliștilor care au îndrăznit să-l critice pe Erdogan. Comentariile pline de ironie ale binecunoscutului jurnalist din Kosovo Berat Buzhala cu privire la recenta lovitură de stat din Turcia, a provocat o reacție violentă din partea ambasadei Turciei în Pristina. Ambasada a cerut guvernului din Kosovo să ia măsuri împotriva lui Buzhala. Ministrul de externe, Enver Hoxhaj, a clasificat o aşa cerere drept „inacceptabilă și total nejustificată”.
Erdogan crede că lumea l-a înțeles greșit
Încercările guvernului turc de a-şi exporta conflictele interne în alte țări cresc pe zi ce trece: procurori, școli, jurnaliști etc. Pe măsură ce politicienii europeni se opun încercărilor lui Erdogan de a interveni în afacerile lor interne, președintele turc tot susţine că lumea nu îl înțelege. Occidentul, a spus dânsul, ar trebui mai degrabă să laude Turcia pentru înfrângerea puciului, decât să se declare de partea rebelilor.
Fabian von der Mark, 29.07.2016, Deutsche Welle
