Liderii politici ai Turciei au marcat, marți, cea de-a 101-a aniversare a republicii, proclamând mesaje de unitate și perseverență.
Cu toate acestea, unele mesaje au fost total diferite. Președintele Recep Tayyip Erdoğan a cerut victoria asupra terorismului și reprezentanții opoziției au cerut revenirea la idealurile fondatoare ale republicii sub Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei moderne.
Într-un discurs televizat cu ocazia aniversării, Erdoğan a lăudat realizările Turciei din ultimul secol și a cerut ca „terorismul să fie alungat în istorie”.
„Experimentăm bucuria și mândria justificată de a ajunge la prima aniversare a noului secol al republicii noastre”, spune Erdoğan, adăugând că „fiecare centimetru de progres a fost câștigat cu greu și rămâne sub amenințare”.
Președintele a invocat memoria lui Atatürk, numindu-l „fondatorul ultimei și eterne verigi” a Turciei într-un lanț de imperii. Criticii lui Erdogan susțin însă că guvernul său s-a îndepărtat de principiile seculare ale lui Atatürk și că măsurile autoritare au erodat libertățile, punând în discuție moștenirea sa.
Probleme economice
În mesajul său, președintele a abordat și problemele economice în curs, subliniind presiunile cu care se confruntă mulți oameni într-o țară în care inflația a crescut și nivelul de trai a scăzut.
„Suntem conștienți de dificultățile cauzate de eforturile de destabilizare a țării noastre, în special a economiei, în ultimii șase ani”, spune Erdogan.
Remarcile sale au venit pe fondul provocărilor economice în curs, despre care criticii spun că s-au agravat în timpul celor două decenii de mandat.
Hotărârile lui Erdogan Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) a fost criticat pentru politicile despre care criticii spun că pun mai presus de expertiză, contribuind la instabilitatea economică.
În declarațiile sale, Erdoğan a promis că va lupta cu „flagaul terorii” care devorează resursele Turciei și subminează obiectivele naționale de zeci de ani.
Cu toate acestea, guvernul său a etichetat adesea disidența politică drept „terorism” și a vizat personalități din opoziție și jurnalişti, o abordare despre care criticii spun că subminează atât unitatea națională, cât și democrația.
Ministrul de Externe, Hakan Fidan a întărit mesajul lui Erdogan celebrând luptătorii Turciei pentru independență și promițând o „viziune de politică externă națională” pentru a stabili Turcia pe scena mondială.
Discursul opoziției: „Protector al oprimaților”,
Liderii opoziției și-au concentrat mesajele pe erodarea principiilor fondatoare ale lui Atatürk, despre care spun că sunt puse în pericol de guvernul Erdogan.
Özgür Özel, liderul Partidului Popular Republican (CHP) de opoziție, a subliniat angajamentul republicii față de justiție socială și egalitate într-un mesaj video.
„Vom lucra neobosit pentru a ne asigura că republica noastră, care a fost fondată ca protector al oprimaților, atinge obiectivele stabilite de fondatorul nostru Gazi Mustafa Kemal Atatürk”, spune Özel, solicitând un angajament reînnoit față de valorile seculare și inclusivitate.
În timp ce Erdoğan se referă adesea la Atatürk în discursurile sale, comentariile lui Özel indică un decalaj tot mai mare între ideile fondatorului statului turc și ceea ce se practică astăzi.
Primarul Ankara, Mansur Yavaş, a profitat de ocazie pentru a cere revenirea la valorile fundamentale ale republicii, despre care el consideră esenţiale pentru abordarea problemelor tot mai mari ale Turciei.
„Cea mai mare sărbătoare”
Sub hashtag-ul #EnBüyükBayram, sau „Cea mai mare sărbătoare”, Yavaș a declarat: „Reușirile de secole ale republicii sunt gravate în mintea și inimile marii națiuni turce. Revenirea la principiile fondatoare ale republicii noastre este singura soluție la toate problemele cu care ne confruntăm astăzi. „Trăiască republica!”
Primarul Istanbulului Ekrem İmamoğlu a cerut o reînnoire a moștenirii democratice a Turciei cu ocazia sărbătorii, în timp ce republica intră în al doilea secol.
İmamoğlu a descris cea de-a 101-a Zi a Republicii drept „prima zi a republicii din secolul al II-lea” și a subliniat viziunea lui Atatürk despre o republică condusă de oameni, pe care a contrastat-o cu conducerea actuală despre care mulți cred că consolidează puterea mai degrabă decât o distribuie.
„Republica este moștenirea fondatorului nostru și voința poporului”, a spus el, cerând Turciei să păstreze această moștenire.
Problema kurdă sau „terorismul separatist”
Liderul Partidului Mișcării Naționaliste (MHP), Devlet Bahçeli, un apropiat al lui Erdoğan, și-a reiterat poziția dură, susținând că Turcia „nu are o problemă kurdă” – o afirmație controversată într-o țară cu o populație kurdă semnificativă și o lungă perioadă de timp. istoria tensiunilor etnice.
Problema kurdă este un termen răspândit în discursul public al Turciei care se referă la cererea de drepturi egale din partea populației kurde a țării și la lupta lor pentru recunoaștere.
„Republica Turcia nu are o problemă kurdă și nu o va avea niciodată”, a spus Bahçeli, subliniind că adevărata amenințare este „terorismul separatist”.
Remarcile lui Bahçeli vin după ce liderul MHP i-a șocat pe observatori săptămâna trecută, extinzându-i o ramură de măslin lui Abdullah Öcalan, liderul încarcerat al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în afara legii.
Mesajele aniversare reflectă tensiunile politice din Turcia, deoarece fiecare parte face apel la unitate, susținând în același timp viziuni diferite despre viitorul republicii. Pe măsură ce Turcia intră în ceea ce Erdogan a numit „Secolul Republicii”, analiștii notează că drumul de urmat rămâne incert.
