duminică, mai 19, 2024

Povestea nesfârșită a Turciei cu Uniunea Europeană

Republica Turcia este un stat de aproximativ 100 de ani. A fost fondată în condiții dificile, a suferit de foamete în primii 30 de ani, a fost afectată de cel de-al Doilea Război Mondial. A trecut la sistemul multipartid în 1950, dar experiența democrației a fost întreruptă în medie la fiecare zece ani.

În 1967, a aplicat la structura care este actuala Uniune Europeană, ca prim pas pentru integrarea economică. Problemele din politica internă și economia au împiedicat întotdeauna călătoria Turciei către UE.

În 1978, guvernul a folosit o oportunitate importantă de a adera la UE împreună cu Grecia. Guvernul Turgut Özal a încercat să repare daunele produse de lovitura de stat din 1980. Deși schimbările radicale aduse de Özal au accelerat puțin călătoria către UE, instabilitatea economică și politică a fost întotdeauna un obstacol pe acest parcurs.

Turcia la un pas de UE

Aventura UE a câștigat o nouă dimensiune în 1999, când Turcia a fost declarată țară candidată. Guvernul AKP, care a ajuns la putere singur după profunda criză economică de la sfârșitul anului 2002, a făcut eforturi serioase în această direcție și a făcut promisiuni strălucite.

De altfel, un acord a fost semnat în decembrie 2004, iar negocierile de aderare cu Turcia au început la 3 octombrie 2005. Au fost deschise capitole, guvernul de la Ankara a lucrat ca un student care a luat temele și le-a făcut repede.

În acel an, pentru prima dată în istoria Turciei, sprijinul pentru Uniunea Europeană a atins apogeul. 76 la sută din oameni au susținut acest proces, iar rata celor care s-au opus era la cel mai scăzut nivel, cu 17 la sută.

Lumea începuse să creadă că tutela militară va rămâne în urmă, că toți vor fi egali în fața legii, că nimeni nu va fi pedepsit pentru ceea ce gândește, că disparițiile forțate și crimele nerezolvate se vor încheia. Vântul optimismului a prins și au început să viseze.

Ankara a cerut să devină membru UE făcându-și toate temele până în 2013. Cu toate acestea, Bruxelles a găsit această dată prea devreme și a amânat extinderea până în 2021.

De la democrație la sistem autoritar

Recep Tayyip Erdogan a ales să devină autoritar, profitând de Bruxelles, când a  obținut un vot din două la alegerile din 2011. După evenimentele din 15 iulie 2016, preocuparea publică pentru securitate a crescut. Erdogan, care a condus țara din 2002 și este acum președinte, a manipulat societatea folosind retorica „dușmanii din interior și din exterior”.

În acest timp, rata celor care se opun aderării UE a depășit pentru prima dată procentajul de 50%. În ianuarie 2018, când mai mult de jumătate s-au opus aderării UE, sprijinul a scăzut la cel mai mic nivel, de 35,5%.

Pulsul Turciei de acum

Vraja creată de Erdogan, care a profitat de ocazia unei astfel de perioade în care obiectivele UE erau departe și a transformat administrația statului într-un sistem prezidențial, își pierde efectul pas cu pas în aceste zile. Odată cu impactul pandemiei, oamenii se află într-o criză economică de nedescris, depresie psihologică și disperare. Tinerii caută modalități de a pleca din țară. Nici guvernul nu poate oferi o soluție, nici opoziția nu prezintă opțiuni convingătoare.

Este interesant faptul că, odată cu adâncirea crizei, vedem că oamenii se îndreaptă din nou spre UE. Putem spune că oamenii au înțeles cât de importante sunt până și câștigurile pe jumătate obținute în 2005.

De fapt, în sondajul realizat în ianuarie 2021, se înțelege că procentajul celor care sunt împotriva aderării UE a scăzut la 30%, iar procentajul celor care sprijină aderarea a atins 58%, cea mai mare rată din ultimii cinci ani.

Cine știe, probabil pierderea pentru o vreme a drepturilor fundamentale ale omului, a libertății de exprimare, a libertății religiei și conștiinței, a fost o lecție importantă pentru poporul turc.

De acum înainte, cel mai important este să luptam pentru a proteja aceste valori, pentru a demonstra că merităm să facem parte din familia europeană.

Textul a fost publicat în revista Buletin de Europa, organizat de Asociația pentru Dialog și Valori Universale, cu ocazia de 9 mai, în care se celebrează Ziua Europei.

Elevii și profesorii din România au construit o fântână în Kenya

Cu ajutorul pe care l-au colectat, voluntarii ICHB au construit o fântână cu apă curată în grădina „Școlii primare Matsangoni” din regiunea Kilifi, din Kenya.

Turcia. Scandal în urma unei gafe diplomatice. Simbol al radicalizări islamice la întâlnirea cu arhiepiscopul din Franța

Cemil Yıldırım, consulul general al Turciei în orașul francez Lyon, a stârnit critici pentru faptul că a făcut un gest islamic controversat în timpul unei vizite la arhiepiscopul orașului, care a adus din nou sub supraveghere acreditările diplomaților turci.

​​Verdic în cazul Kobani: Liderul Demirtaș condamnat la 42 de ani

În acest dosar-maraton, majoritatea celor 108 acuzaţi au fost condamnaţi, dar câţiva au fost achitaţi. Procurorii ceruseră închisoare pe viaţă împotriva a 36 dintre acuzaţi, printre care Selahattin Demirtas.

18 mai. Genocidul tătarilor. 80 de ani de la „Ziua Neagră” a poporului tătar

Pe 18 mai 1944, dimineață devreme, trupele sovietice de securitate s-au răspândit în toată peninsula Crimeea. Au înconjurat casele și satele tătarilor, adunând întreaga populație de aproape 200.000 de oameni sub amenințarea armei. 

Regimul din Turcia nu cruță minorii: adolescenții povestesc trauma arestării

Acestea au spus că poliția le-a percheziționat acasă de dimineață, i-a dus la unitatea pentru minori de la secția de poliție Üsküdar, din Istanbul, în timp ce mama și sora mai mare au fost plasați cu alți deținuți adulți.

Premierul grec vizitează Turcia în încercarea de a reconcilierea relația

După decenii de tensiuni, vizita de o zi urmează unei călătorii a lui Erdogan în Grecia în decembrie și marchează o nouă fază în relațiile lor.