duminică, mai 19, 2024

Gastronomia la loc de cinste

Eseistul Andrei Pleşu a dezvăluit miercuri preferinţele culinare ale foştilor preşedinţi ai României Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, precizând că, aflându-se în preajma acestora, ştie ce mirosuri erau la Cotroceni pe durata mandatelor lor.

„Eu am fost în preajma celor trei preşedinţi pe care i-am avut până acum. (…) Ştiu ce mirosuri erau la Cotroceni sub fiecare. Pe vremea lui Iliescu mirosea a tocătură: chifteluţe, sărmăluţe, zona asta”, a spus Pleşu, la dezbaterea „Istorie şi identitate gastronomică naţională”, organizată de Muzeul National de Istorie a României (MNIR), în colaborare cu Gastroart.ro.

foto 3 gastronomie-inside

Despre perioada când la Cotroceni s-a aflat Emil Constantinescu, Andrei Pleşu a menţionat că era „trist din punct de vedere alimentar”.

„Pe vremea lui Constantinescu a fost trist din punct de vedere alimentar, fiindcă felul lui preferat, mi s-a părut mie, era friptură la tavă. Adică, ştiţi, chestia aia – nişte carne care pluteşte în ceva maro, într-un sos maro, gros. Iar la şedinţele foarte lungi – care se prelungeau – de CSAT, primeam la un moment dat sendvişuri fiecare, dar el nu lua sendvişuri şi lui i se aducea ce-i plăcea lui şi anume nectar de fructe, de piersici, cu biscuiţi. (…) Domnule preşedinte, nu se poate guverna cu nectar de fructe şi biscuiţi”, a spus, spre hazul asistenţei, Andrei Pleşu.

El a completat că, în general, lui Traian Băsescu nu-i plăcea să stea la masă.

„Băsescu nu ştiu ce mânca, pentru că mânca rapid, ca la popotă, ce i se aducea. Nu spun asta din băsism. Spun asta pentru că, pur şi simplu, nu părea să aibă înclinaţii… În general, nu-i plăcea să stea la masă. Când mergeam cu el în drumuri oficiale şi era invitat la masă de omologii lui, după ce termina de mâncat, mă întreba de ce nu plecăm. Pentru că el nu înţelegea. S-a terminat masa, asta a fost. Era o problemă să-l conving să mai stea puţin”, a menţionat Pleşu.

„Iohannis încă nu mi-a ieşit, dar mă străduiesc. (…) Iertaţi-mă, am căzut în anecdotică, aşa fac bătrânii. Au multe de povestit”, a adăugat Andrei Pleşu.

În opinia acestuia, împărtăşită şi de directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, „felurile în sine sunt mai curând regionale decât locale, dar reţetele sfârşesc prin a da o definiţie mai specifică”.

„Cam asta e chestia cu Balcanii. Poţi să mănânci mititei în Serbia şi se cheamă ćevapčići, poţi să mănânci sarmale şi în Grecia şi în Turcia şi se ceartă şi între ei care-i mai specific. Mămăliga după ce am descoperit că există polenta nu mai pare un lucru atât de…”, a explicat Pleşu.

El a completat că la capitolul „mâncăruri de sărăcie”, cum se intitula o broşură editată de fostul director al Muzeului Ţăranului Horia Bernea, se poate menţiona, potrivit unei reţete din aceeaşi publicaţie, „ştevia la grătar”.

„Problema e să n-o laşi decât două secunde, că ia foc. O pui pe grătar s-o iei repede şi-o arunci într-o baie de mujdei. Deci ingredientele sunt la îndemână, nu costă foarte mult şi omul sărac, dacă mai are şi o mămăligă alături, e foarte fericit. Şi mai sunt mâncăruri de ăstea făcute din încropeli, care s-ar putea să fie un domeniu de cercetare interesant”, a adăugat Pleşu.

Pentru el, cea mai bună masă diplomatică la care a luat parte a fost aceea oferită de Yasser Arafat.”Cea mai bună masă, singurul loc unde am mâncat o masă excepţională diplomatică a fost la domnul Yasser Arafat, la Ramallah. Pentru că acolo am primit o masă extraordinară, un berbec umplut cu tot felul de lucruri, un crap uriaş umplut cu tot felul de lucruri, multe boluri cu seminţe, cu verdeţuri, cu salate, cu nu ştiu ce. Un dezmăţ. Singura problemă a fost că la toată această minunăţie s-a băut Pepsi. Pentru că aşa-i acolo. Şi, la sfârşit, o baclava cu brânză pe care curgea brânza moale, scoasă din cuptor… Şi eu eram enervat, pentru că eram o delegaţie, în care ceilalţi membri ai delegaţiei române – nu vreau să-i pomenesc – mâncau cu atâta vehemenţă, încât nu făcea nimeni conversaţie. Or, la o masă de asta trebuie să stai şi de vorbă, că asta e rostul. Eu tot vorbeam ca să acopăr vidul ăsta de conversaţie şi vedeam cum pleacă mâncărurile de sub nasul meu şi am rămas frustrat după această călătorie”, a încheiat eseistul.

https://gastroart.ro/2018/10/04/fotografii-de-la-ii-editie-congresului-national-de-gastronomie-si-vin/


 

Elevii și profesorii din România au construit o fântână în Kenya

Cu ajutorul pe care l-au colectat, voluntarii ICHB au construit o fântână cu apă curată în grădina „Școlii primare Matsangoni” din regiunea Kilifi, din Kenya.

Regimul din Turcia nu cruță minorii: adolescenții povestesc trauma arestării

Acestea au spus că poliția le-a percheziționat acasă de dimineață, i-a dus la unitatea pentru minori de la secția de poliție Üsküdar, din Istanbul, în timp ce mama și sora mai mare au fost plasați cu alți deținuți adulți.

Premierul grec vizitează Turcia în încercarea de a reconcilierea relația

După decenii de tensiuni, vizita de o zi urmează unei călătorii a lui Erdogan în Grecia în decembrie și marchează o nouă fază în relațiile lor.

18 mai. Genocidul tătarilor. 80 de ani de la „Ziua Neagră” a poporului tătar

Pe 18 mai 1944, dimineață devreme, trupele sovietice de securitate s-au răspândit în toată peninsula Crimeea. Au înconjurat casele și satele tătarilor, adunând întreaga populație de aproape 200.000 de oameni sub amenințarea armei. 

​​Verdic în cazul Kobani: Liderul Demirtaș condamnat la 42 de ani

În acest dosar-maraton, majoritatea celor 108 acuzaţi au fost condamnaţi, dar câţiva au fost achitaţi. Procurorii ceruseră închisoare pe viaţă împotriva a 36 dintre acuzaţi, printre care Selahattin Demirtas.

Turcia. Scandal în urma unei gafe diplomatice. Simbol al radicalizări islamice la întâlnirea cu arhiepiscopul din Franța

Cemil Yıldırım, consulul general al Turciei în orașul francez Lyon, a stârnit critici pentru faptul că a făcut un gest islamic controversat în timpul unei vizite la arhiepiscopul orașului, care a adus din nou sub supraveghere acreditările diplomaților turci.