marți, aprilie 30, 2024

Personalităţi ale vieţii universitare clujene, într-o serie de conferinţe dedicate Marii Uniri

Personalităţi ale vieţii universitare clujene, într-o serie de conferinţe dedicate Marii Uniri.

O serie de conferinţe dedicate Marii Uniri a fost inaugurată, luni seară, de rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop, şi de fostul ministru al Educaţiei, Liviu Maior.

ISTORIE VIE la ALBA IULIA: MAREA UNIRE de la 1 DECEMBRIE 1918. Mărturii, documente și semnificații

Conferinţele, care vor fi dedicate principalelor momente, personalităţi, idei care au contribuit la realizarea Unirii, vor avea loc pe tot parcursul anului şi sunt organizate în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.

„Noi dorim să prelungim aceste conferinţe şi pe parcursul anului următor, când e centenarul universităţii româneşti, al Clujului şi al Transilvaniei. Dar, în acest an, vrem să facem în fiecare lună, până în decembrie, câte o conferinţă. Vor fi, de fapt, mai multe, iar domnul profesor Maior, (…) s-a ocupat toată viaţa de această temă, de mişcarea de emancipare naţională, de unirea care s-a pregătit în secolul al XIX-lea şi s-a realizat în secolul XX. Liviu Maior ne-a fost profesor multora dintre noi şi a vorbit din suflet de cei care au avut ca ideal făurirea României Mari” (rectorul Ioan Aurel Pop)

Liviu Maior a fost profesor universitar titular şi conducător de doctorat la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi după 1996, la Universitatea din Bucureşti. A reînfiinţat Centrul de Studii Transilvane, al cărui director a devenit în anul 1991.

Prima conferinţă din această serie, care s-a numit ‘De la principiile wilsoniene din ianuarie 1918 la Declaraţia de Independenţă de la Oradea din octombrie 1918′, a fost susţinută de profesorul Liviu Maior.

Tema conferinţei este, potrivit specialiştilor, de mare actualitate, deoarece recent s-au împlinit 100 de ani de la celebrul discurs al preşedintelui american Woodrow Wilson, care a pus bazele reorganizării postbelice a Europei. Principiile politice cuprinse în cele 14 puncte wilsoniene au influenţat popoarele dominate din Europa Centrală, regiune în care, la sfârşitul Primului Război Mondial, a fost transpus în practică principiul autodeterminării naţionale.

Declaraţia redactată la Oradea, la 12 octombrie 1918, de către liderii românilor transilvăneni a fost punctul de pornire spre realizarea actului din 1 decembrie de la Alba Iulia. Conexiunile ideologice între doctrina preşedintelui american şi actele redactate de români în toamna anului 1918, modul în care au adaptat românii ideologia wilsoniană etc. sunt câteva dintre aspectele abordate de istoricul Liviu Maior.

Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj

Liviu Maior a fost profesor universitar titular şi conducător de doctorat la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi după 1996, la Universitatea din Bucureşti. A reînfiinţat Centrul de Studii Transilvane, al cărui director a devenit în anul 1991. Între anii 1992 şi 1996 a activat ca ministru al Educaţiei, iar în perioada 1996 – 2000 a fost ales senator în Parlamentul României, pentru ca între anii 2003 şi 2005 să fie ambasador plenipotenţiar în Canada.

 

 

Amnesty criticat că a ignorat situația dificilă a membrilor Mișcării Gülen

În noul raport, care evidențiază consecințele îngrozitoare ale escaladării conflictelor și defalcării dreptului internațional în întreaga lume, tratează diverse probleme juridice în secțiunea sa din Turcia, de la detenții ilegale la libertatea de exprimare.

Dezvăluiri șocante despre dezastru din Turcia! Pacienți de la ATI lăsați să moară într-un spital în urma cutremurelor din 6 februarie

Jurnalistul T24, Gökçer Tahincioğlu a scris, joi, despre moartea pacienților de terapie intensivă de la Spitalul de Stat Kırıkhan, care nu a fost avariat de cutremur.

CEDO notifică Turcia cu alte 1.000 de cereri în condamnările legate de aplicația ByLock

Pe lângă miile care au fost închiși, zeci de alți adepți ai Mișcării Gülen au fost nevoiți să fugă din Turcia pentru a evita represiunea guvernului.

„Este o nebunie”.Turcia criticată că a etichetat persoanele cu conturi la o bancă drept teroriști

Amor, care s-a întâlnit, vineri, cu un grup de jurnalişti turci la Parlamentul European de la Strasbourg, a vorbit despre cele mai recente evoluţii din ţară.

CEDO condamnă Turcia pentru arestarea unui judecător: „Pentru prima dată în istoria CEDO”

CEDO a declarat într-o hotărâre emisă, marți, că cazul lui Aydin Sefa Akay a vizat arestarea unui judecător ONU, precum și percheziția casei și persoanei sale, ca urmare a tentativei de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia, în ciuda imunității sale diplomatice.