Turcia: tensiuni în societate generate de represiunile după puciul eşuat

La intrarea Universităţii Fatih, nu se mai poate vedea numele instituţiei, literele fiindu-i şterse după tentativa de puci; numai contururile mai rămân.

Studenţii așteaptă în afara porților zăvorâte pentru a afla unde au fost transferaţi, dat fiind că şcoala unde obişnuiau să studieze a fost recent desemnată drept „instituție teroristă”.

Fatih se numără printre cele 15 universități care au fost închise, din 15 iulie până în prezent, datorită persupuselor tangenţe guleniste pe care le-ar fi avut.

Mișcarea lui Gulen, care promovează progresul în educaţie, se poate mândri cu înfiinţarea multor școli și universități atât în Turcia, cât și în alte 140 de țări, începând cu anii 1980.

Actualmente, toţi cei bănuiţi de orice legături cu Gulen sau cu puciul dejucat riscă să ajungă în arest, din pricina celei mai mari represiuni din istoria Turciei moderne

Mișcarea lui Gulen, care promovează progresul în educaţie, se poate mândri cu înfiinţarea multor școli și universități atât în Turcia, cât și în alte 140 de țări, începând cu anii 1980.

Actualmente, toţi cei bănuiţi de orice legături cu Gulen sau cu puciul dejucat riscă să ajungă în arest, din pricina celei mai mari represiuni din istoria Turciei moderne.

Aproximativ 100.000 de persoane au fost deja concediate ori suspendate, 70.000 au fost plasate în regim de detenţie, iar alte 32.000  sunt arestate: profesori, soldați, polițişti, judecători, piloți şi jurnaliști. Nici măcar un cofetar de renume, maestru al baclavalelor, nu a scăpat de interogatoriu. Gravitatea situaţiei actuale e de neînchipuit.

Pe lista neagră

Nilufer Demircioglu era în ultimul an la facultatea de chimie de la Universitatea Fatih la momentul închiderii acesteia. Dintre cei 14.000 de studenţi, mulţi au fost deja repartizaţi la alte universități – unii sunt departe de propriile lor case. După ce a întâmpinat o sumedenie de obstacole administrative, însă, studenta încă așteaptă să afle dacă îşi poate finaliza studiile (visul ei este de a lucra într-un laborator).

‘’Nu am fost niciodată de partea lui Fethullah Gulen’’, spune dânsa. M-am înscris aici atât din cauza unei burse pe care am primit-o, cât şi a apropierii de casa unde locuiesc. În trecut, liderii noștri politici veneau să ne viziteze universitatea, promovând-o. Acum, din vina lor nu-mi pot termina studiile.

Întrebată fiind dacă se teme că va fi considerată ‘Gulenistă’ datorită celor întâmplate, studenta mărturiseşte: ‘’Toţi se tem că nu vor putea fi angajaţi dacă numele acestei universități le figurează pe diplomă. Foști absolvenți de la noi au fost concediaţi din acest motiv’’.

Multe din victimele noii represiuni susţin că cei aflaţi la putere nu s-au plâns de influența lui Gulen atunci când era în interesul lor. Acestea fiind spuse, represiunea nu se mai limitează acum la cei suspectaţi de a fi Gulenişti. ( fragmente dintr-o analiză BBC )