Autoritățile afgane au redactat o înțelegere prin care să transfere guvernului turc controlul mai multor școli din Afganistan, aflate sub influenţa clericul islamic turc Fethullah Gülen, acuzat(deocamdată fără probe) de guvernul turc că a inițiat o tentativă de lovitură de stat în Turcia la 15 iulie 2016, a scris cotidianul britanic The Guardian, miercurea trecută.
Oficialii occidentali și afgani consideră că acordul face parte dintr-o înțelegere care permite vicepreședintelui Afganistanului, Abdul Rashid Dostum, care a fost acuzat că a răpit și a torturat un rival politic, de a solicita exil în Turcia, a menționat The Guardian.
Gülen a negat în mod repetat orice implicare în tentativa de lovitură de stat, care a curmat viețile a peste 240 de persoane și a rănit o mie de persoane.
Profesorii turci din școlile afiliate lui Gülen declară că Ambasada Turciei din Kabul refuză să le elibereze pașapoarte, ceea ce face imposibil ca aceștia să mai călătorească.
Afgan-Turk CAG Educational (ATCE) conduce 16 școli din Afganistan. Considerate pe scară largă unele dintre cele mai bune din țară, acestea predau cursuri de științe în limba engleză și au o rată de succes de 98% în examenele de admitere la universități. 30% dintre cei 8.000 de elevi sunt fete.
„Școlile noastre luptă împotriva radicalizării și susțin valorile umane”, a declarat președintele ATCE Numan Erdoğan pentru The Guardian.
O fundație guvernamentală turcă, cunoscută sub numele de Fundația Maarif, va prelua administrarea acestor școli.
Fundația Maarif a fost înființată de guvernul turc pentru a concura cu școlile turce din străinătate create de simpatizanții mișcării Gülen.
În luna mai, o comisie guvernamentală afgană a redactat un memorandum care recomandă dizolvarea ATCE.
O săptămână mai târziu, Dostum s-a îmbarcat într-un avion către Turcia. Mujib Mehrdad, purtător de cuvânt al ministerului educației din Afganistan, a confirmat existența memorandumului, dar a negat că recomandarea sa ar avea vreo legătură cu Dostum.
Ahmad Fawad Haydari, vicepreședintele ATCE, a declarat: „Sperăm că președintele nu va lua în considerare această sugestie ilegală. N-am făcut nimic care să necesite dizolvarea noastră.’
Mathias Findalen, profesor asociat extern în afacerile turcești la Universitatea din Copenhaga, a declarat că școlile internaționale legate de Gülen au fost adesea înființate de persoane fizice fără o doctrină politică explicită. Aceștia au aderat la „o filosofie a păcii și a dialogului între religii”, a declarat el pentru The Guardian.
„În general, școlile au avut o reputație extrem de bună”, a declarat Findalen.
În Afganistan, peste 700 din cei 900 de angajați ai ATCE sunt afgani, iar programele școlare sunt aprobate de autoritățile afgane.
„Nu vrem să fim victime ale politicii”, a declarat mama unui elev într-un miting recent la Kabul pentru apărarea școlilor. „Suntem o familie săracă, dar totuși mi-am trimis fiul să studieze aici”.
Școlile legate de Gülen sunt considerate printre cele mai bune din Afganistan
După tentativa eșuată de lovitură de stat din Turcia, Erdoğan a interzis 300 de școli turcești ale mișcării și a exercitat presiuni asupra celor aproximativ 1000 de școli din întreaga lume.
Findalen a menționat că Erdoğan a încheiat acorduri comerciale în Africa, Asia și Caucaz în schimbul controlului școlilor legate de Gülen. Adesea școlile au fost apoi închise.
(În Pakistan de exemplu, peste 100 de profesori turci se află sub protecția ONU din noiembrie, după ce autoritățile au ordonat să fie deportați după cererile Turciei de a le închide școlile.)
Potrivit profesorilor din Afganistan, această presiune depășește graniţele politicii.
În februarie, Fateh Karaman, directorul adjunct al unei școli primare afiliate lui Gülen din Herat, a solicitat un pașaport pentru fiul său Yavuz de șase săptămâni de la Ambasada Turciei. Fiul său avea nevoie de o intervenție chirurgicală în străinătate pentru o hemoragie intracraniană, a declarat acesta.
La ambasadă, un ofițer de la pașapoarte a spus că nu crede că băiatul este bolnav și că va emite documente temporare de călătorie numai dacă Karaman aduce pașapoartele întreagii familii, nu numai xerocopiile acestora, a declarat Karaman. The Guardian a menționat că a intrat in posesia unei scrisori de la o clinică franceză care confirmă diagnosticul băiatului.
Cu frica de a nu fi arestat la întoarcerea în Turcia, Karaman a decis să rămână. Hemoragia fiului său a fost, pentru moment, ținută la limită cu doze zilnice de vitamină K.Lui Önder Akkușci, un profesor din Kabul, i s-a confiscat pașaportul atunci când a depus o cerere de documente pentru fiica sa minoră. Într-o corespondență de e-mail consultată de The Guardian, ambasadorul turc i-a spus lui Akkușci că ar putea să-și piardă cetățenia turcă dacă nu se întoarce în Turcia.
„Cetățenia implică obligații”, a declarat ambasadorul, Ali Sait Akın, pentru The Guardian într-un e-mail. „Dacă autoritățile mele îmi cer în mod legal să merg acolo și să dau o declarație cu privire la unele probleme, eu o fac. Fiecare cetățean ar trebui să facă asta. Cei nevinovați nu se tem de justiție „, a scris Akin, fără a explica care sunt” problemele „.
Șaptesprezece familii ale membrilor personalului școlar din Afganistan ale căror pașapoarte au expirat sau au fost confiscate, au solicitat statutul de azil de la agenția ONU pentru refugiați.
––––––––