Există oameni, e adevărat, puțini, aleși, în stare să atragă către ei energiile umane, să influențeze și mai cu seamă, să inspire. Există asemena resurse de gândire pozitivă în evoluția umanității.
Și chiar dacă acești oameni sunt foarte rari, chiar dacă sunt confruntați în mod major cu forțele răului și li se pun piedici cu nemiluita în viața lor, rolul lor în umanism este esențial.
Poate că li se pun piedici nu numai în viață ci și în posteritate căci dinamica răului este întotdeauna agresivă și se spune în popor că e mult mai ușor să faci rău decât să faci bine.
Fethullah Gulen a fost unul din exemplele majore acestei frământate perioade de la îmbinarea secolului 20 cu secolul acesta, 21, de o astfel de conștiință: lucidă, altruistă și luminoasă.
El și-a îndemnat semenii cu vorba rostită, cu pilda trăită și cu cuvântul scris.
Poți să-i înțelegi importanța doar văzându-i pe cei pe care i-a transformat, i-a îndemnat și care l-au urmat și îl vor urma.
Scrierile sale sunt ample concerte ale metaforei, pornite din lectura aprofundată a textelor sacre dar aduse în umilitatea inspiratoare a vieții de zi cu zi.
Opera sa este vastă, grandioasă, ar avea nevoie de discutare și aprofundare, oare cine o va face ?
Unul din textele gânditorului care m-au fermecat este ”O perspectivă smerită asupra poeziei”.*
O revărsare de înțelepciune blândă, plină de metafore și de frumusețe.”există oameni care nu sunt conștienți de tărâmurile din spatele existenței vizibile și sunt incapabili să înțeleagă limbajul conștiinței, astfel că ei nu văd decât lucrurile materiale, întrucât raționamentul lor se reduce la ceea ce văd și sunt ignoranți față de propriile lumi lăuntrice.” scrie gânditorul într-un eseu amplu scriind despre poezie și punând inima, sentimentul emoția, bunătatea faptei și calmul rostirii deasupra a ceea ce neputința verbiajului și agresivitatea atât de răspântidă în lumea de azi. Spunerile lui pot să pară simple, directe uneori chiar puneri în pagină ale evidenței și chiar asta au vrut să fie: un mod simplu, direct , un raționament logic și lipsit de contorsionări.”De fapt, poezia s-a asemănat întotdeauna cu arhivele pe care popoarele le-au folosit pentru a-și sluji sentimentele, gândurile,identitățile naționale și culturile și a servit drept element care unește diferite perioade istorice.”
Acum câteva zile Fetullah Gulen, ca orice pământean, s-a stins din viață dar cuvintele lui rămân importante, pline de învățăminte și radiind umanism, în cărțile lui.
Învățătura lui a înflorit, dacă pot să spun așa, în sute de mii de oameni, de tineri, de copii și de bătrâni, rămâne ca aceia ce vin să o poată valoriza prin exemplul propriei vieți.
Sunt gânduri iuți acum, venite doar să atenueze părerea de rău a despărțirii și a contextului în care ultimii ani de viață i-au fost umbriți de urâțenia și agresivitatea acțiunilor celor care l-au nedreptățit, l-au vânat, l-au invidiat, cu siguranță, i-au înscenat istorii absurde, caracteristica dictaturilor care au înegrit secolul și viața popoarelor, împingându-le spre ignoranță, ură, supunere oarbă și agresivitate.
Lecția lui Gulen este însă mult mai amplă, ea va rămâne peste aceste contexte minate adeseori de netrebnicie, de lașitate, de interese meschine, alimentate de calcule și corupție.
Dacă ar fi să credem că Istoria o scriu învingătorii, atunci sunt sigură că , la scara mare a vremii, binele o să învingă și că atunci, așa cum își închipuia gânditorul, roadele adevărului se vor împărți tuturor iar învățătura lui se va fi infliltrat în mințile și inimile oamenilor, răspândind umanism.
*Fethullah Gulen- Logos și puterea cuvântului.Despre puterea cuvântului.Despre limbaj, estetică și credință,Editura Tritonic, 2023