În iulie 2016, în Tucia a avut loc o lovitură de stat eșuată. Dincolo de controversele autenticității acesteia, evenimentul a prilejuit regimului condus de președintele Recep Tayyip Erdoğan să accelereze epurarea și chiar arestarea simpatizanților clericului musulman Fethullah Gülen (începute în 2013). Gülen a fost acuzat de autoritățile turce că ar fi sprijinit lovitura de stat. Deși Ankara a făcut apel pentru extrădarea acestuia și a simpatizanților săi, niciun stat occidental nu a dat curs solicitărilor.
Cum încep problemele
Ministerul de Externe român, în schimb, a pus în aplicare cererea de reținere a pașaportului cetățeanului turc Cesur Soner pentru singurul motiv, dovedit până acum, că a fost un simpatizant al lui Fethullah Gülen.
Cesur Soner are afaceri în domeniul panificației și se află în România de aproape doi ani. Problemele lui au început în mai 2015, când – în timp ce se afla în Elveția – poliția turcă i-a percheziționat casa din regiunea Konya. De teamă că ar putea fi arestat, Cesur Soner nu s-a mai întors acasă și a ales să se stabilească în România alături de soție și cei patru copii.
„Am fost preşedintele unei asociaţii a omenilor de afaceri din Konya care avea 700 de membri. Alături de ei, timp de 20 de ani, am oferit burse, am construit o universitate. Sunt simpatizant şi voluntar al mişcării Gülen. Guvernul ştia acest fapt şi a făcut presiuni asupra mea să renunţ la poziţia de președinte. Nu am acceptat şi am pierdut tot ceea ce aveam în Turcia, bunuri, afaceri care mi-au fost confiscate de actualul regim. Nu am legături de afaceri cu Gülen. Nu am făcut parte din niciun partid. După plecarea mea, ziarele apropiate regimului Erdogan au început denigrarea mea, spunând că sunt corupt și chiar terorist. I-am dat în judecată pentru aceste calomnii“, a explicat pentru „România liberă“ Cesur Soner.
Omul de afaceri turc spune că nu a avut, până acum, nicio problemă cu statul român, menționând că are permis de ședere și că din România a călătorit de mai multe ori în afara țării cu avionul, ultima dată în luna decembrie a anului trecut.
Fără paşaport, fără libertate
“Pe 25 martie, la ora 17, am ajuns la Aeroportul Otopeni, București pentru a pleca în Polonia. Am predat pașaportul și am aşteptat timp de o oră la biroul de îmbarcare. După această perioadă de timp, în care avionul oricum plecase, un ofițer de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră s-a prezentat și mi-a comunicat că trebuie să îmi reţină paşaportul. Mi s-a înmânat o «Dovadă de reţinere» de la Poliţia de Frontieră şi nimic altceva. Nu mi s-a oferit nicio altă explicaţie, niciun alt document sau hotărâre. De la vamă am înțeles că au primit o scrisoare venită din partea Ministerului de Externe al României prin care se cerea reținerea pașaportului meu. Cei de la vamă mi-au spus că nu cunosc temeiul acestei măsuri. Am înţeles că ar exista, totuși, o dorinţă din partea Ambasadei Turciei de a-mi reţine paşaportul. M-am interesat, ulterior, în scris la poliţia de frontieră, dar nu am aflat motivele pe care mi s-a reţinut paşaportul“, mi-a precizat Cesur Soner pe care l-am întrebat ce înseamnă să nu aibă pașaport: „Sunt om de afaceri. Plecam la Varșovia pentru că doream să cumpăr utilaje pentru o fabrică de prelucrat grâu. A nu avea paşaport înseamnă să nu am libertate“.
Hârtia primită de cetățeanul turc are antetul Ministerului Afacerilor de Interne și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), Centrul de supraveghere și controlul trecerii frontierei Aeroportul București-Otopeni. „Dovada de reținere“ stipulează: „Anul 2017, luna martie, ziua 25 în Aeroportul Internațional Henry Coandă București. Azi, data de mai sus, în baza solicitării Ministerului Afacerilor de Externe către IGPF, numărul G5-1/3171/14.02.2017, am reținut pașaport pe numele Cesur Soner de la titularul care s-a prezentat pe fluxul de ieșire în direcția Varșovia cu avionul companiei LOT. Titularului nu i s-a permis continuarea călătoriei“, se arată în documentul de o singură pagină.
Specialiștii consultați de „România liberă“ spun că este vorba de un abuz, deoarece reținerea unui pașaport trebuie să aibă la bază o decizie a unei instanțe judecătorești din România. Să facem un exercițiu de imaginație: ce s-ar întâmpla dacă s-ar da curs tuturor cererilor de reținere de documente sau extrădare venite din partea unor țări străine, fără verificarea prealabilă a acestor cereri. Din document reiese că decizia de reținere a pașaportului a fost luată pe data de 14 februarie, cu cinci zile înainte de întâlnirea ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.
Ambasadele Turciei de pe patru continente au înaintat rapoarte despre presupuşi opozanţi din străinătate ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în termen de o săptămână după primirea unui ordin în acest sens de la Ankara, în septembrie 2016, potrivit unor documente prezentate vineri de un deputat austriac, transmite Reuters, citată de Agerpres. Potrivit unui oficial guvernamental turc, aceste afirmaţii sunt complet false. Tensiunile s-au acutizat recent între Turcia şi mai multe state europene în urma campaniei prin care Ankara încearcă să obţină sprijinul diasporei sale în favoarea extinderii prerogativelor preşedintelui Erdogan, supusă unui referendum pe 16 aprilie.
Autorităţile din Germania, Austria şi Elveţia au declanşat anchete pentru a stabili dacă Turcia a întreprins operaţiuni de spionaj pe teritoriile acestor state.
MAE: Am transmis corespondența Ambasadei Turciei la Poliția de Frontieră
Ministerul Afacerilor Externe s-a comportat ca un curier angajat de autoritățile turce să înmâneze un colet Poliției de Frontieră – în cazul nostru decizia de reținerea a pașaportului cetățeanului turc.
Acest lucru reiese din scurtul răspuns pe care ni l-a oferit MAE, care eludează, însă majoritatea întrebărilor noastre, care fuseseră extrem de precise. “Conform procedurilor standard și uzanțelor în astfel de situații, rolul Ministerului Afacerilor Externe este de a transmite corespondența diplomatică, primită de la misiunile diplomatice acreditate în România, în cazul de față de la Ambasada Turciei la București, către autoritățile române competente. Astfel, în cazul avut în vedere, MAE a transmis notificarea Ambasadei Republicii Turcia la București, spre competentă soluționare, către instituția abilitată“, se arată în răspunsul oferit „României libere“ de Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare.
Din răspuns, se poate trage concuzia că MAE condus de Teodor Meleșcanu se comportă ca un birou de intermediere pentru ambasada turcă. Ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă ambasada Turciei ar fi cerut extrădarea sau arestarea cetățeanului turc? Ar fi procedat la fel de prompt?
Urmare a acestui răspuns am revenit cu o nouă întrebare la MAE: „În baza cărui acord/act/document ați acceptat să trimiteți cererea Ambasadei turce de ridicare a pașaportului cetățeanului turc Cesur Soner către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră“? Nu am primit răspuns, după cum nu am primit nici la alte două întrebări trimise în prima solicitare către Ministerul de Externe: “Ce prevede solicitarea MAE către IGPF numărul G5-1/3171/14.02.2017 pe baza căreia cetățeanului turc i s-a reținut pașaportul?“ și “Are MAE o listă cu cetățeni turci cărora intenționează să le ridice pașaportul ? Există, în acest sens, un acord cu autoritățile de la Ankara?“
Am adresat această întrebare deoarece în comunitatea turcă din România există temerea că Ankara ar fi făcut mai multe solicitări către cele române pentru reținerea pașapoartelor unor cetățeni turci.
Ministerul de Externe i-a ignorat complet, pe această temă, pe jurnaliștii turci care s-au interesat de subiect. Instituția i-a comunicat unui jurnalist străin, de exemplu, că: “nu suntem în măsură să oferim un răspuns solicitărilor dumnevoastră făcute pe baza articolului 12, paragraful 1 din Legea 522/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public deoarece astfel de informații, precum cele solicitate de dumneavoastră, sunt exceptate de la acest articol“.
În ciuda faptului că am solicitat o poziție și de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, și de la Ambasada Turciei la București, nu am primit nici un răspuns.
Gülen vs Erdogan
Clericul musulman Fethullah Gülen trăiește în exil, în SUA fiind simpatizat de 10% din populația turcă, potrivit Guardian. Prin intermediul mișcării Hizmet a construit școli, spitale, dar a sprijinit și asociații ale oamenilor de afaceri. Tensiunile cu președintele Turciei au apărut în 2013, atunci când procurorii au cerut ca Erdogan și fiii săi să fie judecați pentru fapte de corupție.
Erdogan a acuzat că în spatele acestei mișcări s-ar afla Gülen. În iunie 2016, în Turcia a avut loc o lovitură de stat (în viziunea lui Erdogan), respectiv o înscenare care să îi permită președintelui să treacă la epurări (în viziunea lui Gülen). Făcându-l responsabil pe Gülen de evenimentele din iunie 2016, Erdogan a trecut la epurări masive: peste 81.000 de funcţionari publici (bănuiți de simpatii güleniste) au fost suspendaţi din funcţie pentru legături cu mişcarea clericului musulman, printre care se numără judecători, procurori, soldaţi, poliţişti, academicieni, medici, profesori universitari, oameni de afaceri, funcţionari, precum şi jurnalişti. De asemenea, 17.740 de persoane au fost arestate şi puse sub acuzare pentru rolul jucat în orchestrarea loviturii de stat.
MAE a comis un abuz
Un expert în relații internaționale a explicat pentru „România liberă“ de ce modul de reținere a pașaportului este abuziv și nelegal. „Doar un tribunal românesc poate analiza și, apoi, decide ca unui cetățean străin, aflat pe teritoriul României, să i se rețină pașaportul sau, dacă e cazul, să îl expulzeze, să îl aresteze sau să dispună altă măsură.
Ministerul Afacerilor Externe nu se poate transforma în organ de urmărire penală al altor state și nici măcar al României. De aceea, pentru reținerea pașaportului e nevoie de o bază legală, cum ar fi chiar și o minută, o încheiere, prin care un tribunal din România recunoaște faptul că persoana în cauză este un pericol și trebuie să se ia o măsură împotriva ei.
Dar, repet, această măsură doar România poate să o hotărască și nu o autoritate a altui stat. Dacă autoritățile turce ar fi cerut să îl împușcăm pe respectivul om pe stradă, MAE ar fi dat curs solicitării? În astfel de situații, instituțiile românești nu pot aplica decât hotărâri judecătorești ale instanțelor românești, nu ale MAE. Chiar și în cazul ipotetic în care o instanță din Turcia a decis anularea pașaportului omului de afaceri în cauză, MAE nu putea cere, automat, reținerea pașaportului.
În mod normal, Ambasada Turciei nu sesizează MAE că un cetăţean turc a comis o infracţiune, ci Ministerul Justiţiei sau Ministerul de Interne, urmând ca aceste instituții să deruleze procedurile legale doar printr-o instanţă. Nu se poate întreprinde o acţiune faţă de un străin dacă nu există un act oficial al unei instituţii judiciare românești“, a declarat expertul.
SURSA: Romania Libera – http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/melescanu–la-ordinele-lui-erdogan–autoritatile-romane-au-retinut-abuziv-pasaportul-unui-cetatean-turc–-dezvaluire-rom%C3%82nia-libera-445325
Presiunile lui Erdogan cresc asupra oamenilor de afaceri turci din România
