Abdullah Bozkurt
Guvernul turc era la curent cu toți suspecții Statului Islamic din Irak și din Levant (ISIL), le-a monitorizat activitățile și i-a supravegheat, dar nu a făcut prea multe pentru a desființa rețeaua militară, deoarece era un instrument util în rebeliunea armată din Siria și servea intereselor politice de acasă. Serviciu Național de Informații (MIT), un serviciu de notorietate, condus de confidentul apropiat al președintelui turc, Hakan Fidan, a ajutat și a îndemnat militanții ISIL și s-a grăbit să-i salveze de problemele legale atunci când au întâmpinat probleme cu legea.
Guvernul știa toți ofițerii ISIL, dar nu a făcut nimic din cauză că erau pioni folositori în jocul sângeros și murdar creat de conducătorii islamici care urmăreau politicile islamiste în Turcia și în străinătate
În mod surprinzător, guvernul islamist al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) a recunoscut chiar eșecul de a anihila militanții ISIL când fostul prim-ministru Ahmet Davutoğlu a recunoscut în mod neașteptat într-un interviu televizat în direct la NTV pe 12 octombrie 2015 că ei [suspecții ISIL ] sunt păstrați în evidențe, dar acțiunea în justiție nu poate fi începută decât după comiterea unui act criminal.
Remarcile sale au venit la două zile după cel mai mortal atac terorist care a avut loc vreodată în Turcia, care a provocat moartea a 107 persoane când două atentate sinucigașe au vizat ONG-uri și susținători ai partidelor de stânga și pro-kurde care derulau un miting de pace în afara gării principale a capitalei turce , cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile anticipate din 1 noiembrie 2015. La 19 octombrie 2015, apărând la canalul de televiziune AHaber, el a spus că popularitatea partidului său a crescut după atacuri conform unui sondaj pe care AKP tocmai l-a realizat. Când rechizitoriul asupra atacului sinucigaș din 10 octombrie a fost în cele din urmă înaintat instanței, dovezile au arătat că guvernul știa toți suspecții și păstra în permanență evidențe asupra lor, dar nu a reușit să acționeze conform informațiilor deținute, probabil în mod deliberat.
Săpând în trecutul unui suspect și fugar ISIL aflat la poziția 20 în rechizitoriul de la Ankara aflăm că i s-a permis să opereze liber în ciuda detenției, supravegherii anterioare și a unui număr de dovezi incriminatoare culese împotriva sa. Numele lui este Ahmet Güneș (alias Abdulhakim), care a lucrat cu Yunus Durmaz și Halil İbrahim Durgun, creierele atacului din 10 octombrie. Güneș (născut pe 2 septembrie 1987) este rezident al orașului Șahinbey din provincia de frontieră sud-estică a Turciei Gaziantep, unde se știe că ISIL are o prezență puternică. El se confruntă cu un mandat de arestare emis la 5 aprilie 2016 de către Curtea penală nr. 4 din Ankara.
Güneș a fost reținut la 25 martie 2014 în timpul unei verificări de rutină a poliției pe autostrada dintre Gaziantep și Șanlıurfa, două provincii situate la granița turco-siriană. Când ofițerii de poliție au semnalat conducătorului auto Mustafa Delibașlar să oprească autovehiculul cu numărul de înmatriculare 27 R 4081, ei au observat că pasagerii (Güneș și un alt bărbat identificat pe nume Ökkeș Durmaz) au aruncat ceva pe geamul mașinii spre tufișurile de pe marginea drumului. Când au căutat, poliția a găsit un hard disk, un card flash, un card de memorie și o cască de schi neagră. Materiale legate de ISIL au apărut mai târziu în casa acestora, când poliția a descins deasemenea și la reședințele acestora.
Examinarea hard disk-ului Toshiba, seria nr. Z3CRP49RTRE8, a dezvăluit o înregistrare video dureroasă de aproape șase minute, care a arătat că Güneș a participat la executarea unui ostatic luat în Latakia din Siria. Aproximativ 15 bărbați au fost instruiți de Durmaz să tragă gloanțe în corpul ostaticului, iar Güneș explica în limba arabă despre felul în care se deruleaxă execuţia, timp în care folosea un AK-47 pentru a trage el însuşi în ostatic.
Mai mult, el afirma cum că ” că ostaticul era o binecuvântare de la Dumnezeu”, Güneș îl califica pe acel om drept ” un necredincios „și îi mulțumea lui Dumnezeu pentru că i l-a dat înainte de a îl ucide. Se pare că a fost înregistrată ca parte a unui videoclip promoțional realizat de ISIL pentru a atrage mai mulți recruți. Existau si alte imagini și înregistrări care îl arătau pe Güneș participând la instruiri armate în centre de pregătire. Güneș a ales în cea mai mare parte tăcerea în timpul interogatoriilor de la secția de poliție și a fost ulterior trimis în faţa instanței, împreună cu ceilalți doi suspecți, spre a fi judecat, judecată în cursul căreia instanța a hotărât să-i aresteze pe toţi, la 27 martie 2014.
Rechizitoriul a fost intentat cu acuzații de apartenență la un grup terorist, iar un proces a fost deschis la 22 aprilie 2014. La prima audiere ținută la Curtea Penală nr. 5 din Gaziantep, Güneș s-a apărat, declarând că a fost forțat să participe la executarea ostaticului de către ISIL și se temea pentru viața sa. Dacă nu ar fi tras in victimă, el însuşi ar fi fost executat. El a susținut că a plecat în Siria pentru a studia într-o madrasah și a fost ales să facă un discurs criptat în timpul execuției, deoarece vorbea cel mai bine araba din tot grupul. De asemenea, el a negat acuzațiile de apartenență la ISIL și a cerut achitarea sa , precum şi pentru ceilalţi doi suspecți din cauza respectivă.
În cadrul celei de-a doua audieri, la 27 mai 2014, instanța a solicitat procuraturii să depună acuzații separate de crimă împotriva lui Güneș pe baza dovezilor video și a admiterii suspectului în legătură cu implicarea sa în executarea bărbatului sirian neidentificat. Cu toate acestea, Güneș, care s-a confruntat atât cu acuzații de terorism, cât și cu acuzații de crimă premeditată, a fost,în mod surprinzător, eliberat la decizia unanimă a tuturor celor trei judecători la a treia ședință din 30 octombrie 2014, împreună cu ceilalți doi suspecți. Eliberarea a venit după ce MIT din Turcia a trimis o adresă instanței spunând că suspecții nu aveau nimic de-a face cu ISIL. Adresa mai menționa că al-Qaeda și ISIL sunt două grupuri separate, oferind avocatului apărării ocazia de a invoca un argument potrivit căruia clienții săi ar trebui eliberați deoarece ancheta inițială a fost lansată ca probă al-Qaeda în 2012, dar apoi s-a transformat intr-o anchetă ISIL.
MIT, care a înarmat, a finanțat și a traficat luptători jihadiști în Siria pentru a-l înlătura de la putere pe inamicul politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, Bashar al-Assad, s-a grăbit să ajute un jihadist cunoscut în timp și a asigurat eliberarea sa.
La 6 martie 2015, un procuror a deschis un nou caz împotriva lui Güneș la Înalta Curte Penală nr. 5 din Gaziantep cu privire la acuzații de crimă bazate pe înregistrarea video, cerând condamnarea pe viață. Dar Güneș dispăruse imediat după ce a fost eliberat și nu s-a prezentat deloc la cele trei audieri privind acuzațiile de crimă. Curtea a impus o interdicție de a părăsi țara pentru Güneș înainte de a-l elibera, o măsură care nu a însemnat nimic dat fiind faptul că el a fost în Siria de mai multe ori înainte și ar fi fugit acolo la prima ocazie pe care a ar fi avut-o. După cum era de așteptat, exact așa s-a întâmplat, iar MIT a salvat un alt jihadist de sistemul de justiție penală din Turcia.
In conținutul hard diskului erau și fișiere confidențiale pregătite de Comandamentul General al Jandarmeriei, principala instituție de aplicare a legii în zonele de frontieră și rurale din Turcia. Documentele explică modul în care jandarmeria turcă colectează informații, înregistrează și procesează datele, adoptă măsuri de contraspionaj, transformă suspecții în informatori și implementează măsuri de protecție. Un alt document arată modul în care suspecții ar trebui să acționeze în timpul procesării în sistemul de justiție penală atunci când sunt prinși. Tăcerea lui Güneș aflat în custodia poliției sub acuzațiile de apartenenţă la ISIL, pledând nevinovat la ședința de judecată și apărându-se cu o poveste inventată împotriva dovezilor incriminatoare, sugerează că a fost foarte bine instruit cu privire la modul în care să acționeze și cum s-a familiarizat cu măsurile menționate în documente confidențiale confiscate. Acest fapt sugerează că Güneș a avut ajutor din interior, cel mai probabil din partea MIT, care l-a salvat de sistemul de justiție penală când a fost prins. El scăpa de supravegherea poliției și armatei cu ajutorul MIT.
Între timp, tribunalul din Gaziantep a confirmat acuzațiile de terorism împotriva celor trei suspecți, inclusiv Güneș, pe 22 octombrie 2015, la 12 zile după atacul mortal sinucigaș de la Ankara, în care Güneș a fost, de asemenea, implicat. Tribunalul l-a achitat pe Mustafa Delibașlar și Ökkeș Durmaz, deși ambii au fost fugari după eliberarea lor și au fost cunoscuți a fi operatori-cheie ai ISIL în Siria și Turcia. În ceea ce-l privește pe Güneș, tribunalul la condamnat la șapte ani și șase luni, pe baza dovezilor care demonstrau pregătirea sa armată în centrele de instruire ISIL și crima. Într-o hotărâre halucinantă, instanța a redus apoi sentința de închisoare pentru fugarul Güneș pe baza a ceea ce a spus că ar fi un comportament pozitiv dovedit de pârât în timpul audierilor înainte ca acesta să fie eliberat din arestul preventiv.
Serviciul de informații din Turcia l-a urmărit pe Güneș din 2012, ca parte a unei celule de 19 membri care a fost inițial marcată ca o rețea al-Qaida în Gaziantep și ulterior monitorizată pentru legăturile cu ISIL. Supravegherea de doi ani a arătat că Güneș și alții, sub conducerea lui Yunus Durmaz, au promovat în mod activ ideologia jihadistă prin intermediul a două asociații de cochilii, prin colectarea de fonduri, participarea la funeraliile militanților uciși în Siria, promovarea ISIL cu ceremonii cu steagul în timpul nunților și organizarea de întâlniri și instruiri în zonele împădurite care au atras până la 70 de persoane. Yunus Durmaz a fost ucis în timpul unui raid de poliție asupra unei celule ISIL din cartierul Șehit Kamil din Gaziantep, în mai 2016, când a detonat o vesta de sinucidere. Neptul lui Güneș, İsmail Güneș, s-a aruncat in aer într-un vehicul încărcat cu bombe în fața inspectoratului general al poliției din Gaziantep la 1 mai 2016, cauzând moartea a trei ofițeri de poliție.
Ahmet Güneș, salvat de serviciul de informații MIT din Turcia de problemele sale din instanță, se crede că operează încă în Siria. Eliberarea sa, în pofida dovezilor substanțiale culese împotriva sa, confirmă politica de ușă deschisă a guvernului islamist condus de Erdogan, care permite jihadiștilor să plece liberi atunci când au probleme cu legea.
Fostul prim-ministru Davutoğlu, prieten de familie al șefului MIT, Fidan, avea dreptate. Guvernul știa toți ofițerii ISIL, dar nu a făcut nimic din cauză că erau pioni folositori în jocul sângeros și murdar creat de conducătorii islamici care urmăreau politicile islamiste în Turcia și în străinătate. Cazul lui Güneș se alătură la zeci de alte cazuri ale ISIL, în care militanților li s-a permis să acționeze cu impunitate din cauza scutului de protecție oferit de regimul Erdogan, care deține controlul deplin asupra sistemului de justiție penală din Turcia.