Energie . Într-un interviu recent Teodor Chirica, expert în domeniul energiei nucleare și directorul general al EnergoNuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, reaminteşte că :Orice investiție nouă în producția de energie electrică în România sau în Uniunea Europeană poate fi făcută doar cu ajutorul unor mecanisme suport supuse analizei și aprobării Comisiei Europene, sub formă de ajutor de stat permis.
Spunem „reaminteşte” deoarece acest lucru era bine ştiut dinainte. Importantă este explicaţia pe care specialistul o oferă vis-a -vis de necesitatea unor noi reactoare la Cernavodă. Iat-o „Sunt două considerente care ne conduc la această necesitate, mai întâi perspectiva dezvoltării economice, care îmi place să cred că nu a fost abandonată, și în al doilea rând presiunea care se pune pe unitățile de producție cu emisii semnificative de dioxid de carbon, fiind de așteptat, într-un orizont de timp relativ scurt, să avem o reducere semnificativă a producției de energie electrică pe surse care emit dioxid de carbon. Astfel, locul celor câtorva mii de MW care vor fi retrași va fi luat de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Astăzi și într-un viitor previzibil, acestea sunt tehnologiile regenerabile și energia nucleară. Cărbunele va rămâne, dar într-o proporție rezonabilă, fiind o componentă a securității energetice a României, iar dacă suntem suficient de inteligenți poate chiar și a zonei geografice în care ne aflăm. Sigur, pentru flexibilitate, poate că este nevoie, pe lângă centralele hidro, care participă direct la reglaj, și de unități cu turbine pe gaz în ciclu combinat, fără a uita că acestea au emisii de carbon cam la jumătate din cele produse de arderea cărbunelui. România are un indice specific de 1,069 kg CO2/kWh, ponderea mare fiind dată de arderea cărbunelui, iar indicele specific pentru arderea gazului este de 491 g CO2/kWh . Comparând, energia eoliană și cea nucleară sunt în jurul a 15-17 g CO2/kWh, iar hidro chiar 6 g CO2/kWh, dacă nu luăm în considerare emisiile cu efect de seră rezultate din descompunerea masei verzi acoperite de lacurile de acumulare. Efectul de seră produs de metan este incomparabil mai mare decât al bioxidului de carbon.
Din această perspectivă este loc de alte două unități la centrală nucleară de la Cernavodă. Într-un context de creștere rezonabilă a consumului în România, la momentul punerii în funcțiune a celor două noi unități, undeva spre 2025, văd contribuția energiei nucleare undeva la 30-32%. Energia nucleară are anumite calități, una dintre ele fiind faptul că ea contribuie la securitatea energetică, este nepoluantă, predictibilă și la costuri suportabile pentru consumatori”.a spus acesta într-un interviu acordat pentru Agerpres.