Uniunea Europeană şi Gazprom vor anunţa în scurt timp că au pus capăt unei dispute care durează de şapte ani pe tema concurenţei, după ce grupul rus a acceptat să modifice formula de calcul a preţurilor şi să permită rivalilor să câştige teren pe pieţele din Europa de Est
Gazprom, companie care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, s-a oferit să lege preţurile pe care le percepe de o serie de indicatori de referinţă, precum preţul la hub-urile de gaze din Europa Occidentală sau preţurile la graniţele Franţei, Germaniei şi Italiei, dar şi să permită revizuirea preţurilor odată la doi ani. De asemenea, Gazprom a promis că va elimina din contractele sale toate restricţiile care împiedică clienţii săi să revândă gazele naturale pe care le-au cumpărat de la companie şi, de asemenea, să permită operatorului reţelei de gazoducte din Bulgaria să se ocupe de livrările de gaze spre Grecia.Aceste concesii ar urma să fie valide pentru opt ani. Uniunea Europeană nu va impune penalităţi Gazprom, însă dacă grupul rus nu respectă termenii înţelegerii, UE poate impune amenzi.
Criticii sunt de părere că decizia comisarului european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager de a ajunge la o înţelegere cu Gazprom fără ca firma rusă să recunoască comiterea unor ilegalităţi contrastează cu amenzile semnificative impuse de UE unor mari companii americane precum Google şi Qualcomm pentru practicile lor anti-concurenţiale.
Organismele europene din domeniul concurenţei susţin că un acord cu Gazprom ar putea ajuta blocul comunitar să pună capăt disputelor pe tema livrărilor de gaze spre şi prin Ucraina. De asemenea, o înţelegere ar putea ajuta la liberalizarea pieţei de gaze naturale din Europa de Sud-Est, de exemplu prin permiterea livrărilor în sistem reverse flow şi oferirea accesului rivalilor la reţeaua de gazoducte.
Gazprom a intrat în colimatorul organismelor europene din domeniul concurenţei în anul 2011, după ce acestea din urmă au efectuat percheziţii la aproximativ 20 de birouri ale clienţilor Gazprom din Europa Centrală şi de Est, confiscând peste 150.000 de documente