O plăcută întâlnire culturală o reprezintă revista de cultură şi credinţă românească, publicată de Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu din Baia Mare împreunp cu Asociaţia Culturală Familia Română( director fondator dr. Constantin Mălinaş).
O redacţie compusă din dr.Teodor Ardelean, dr.Stefan Vişovan şi dr.Ioan Mircea Farcaş, adună colaborări din patru zări: de la Negreşti Oaş la Chişinău, de la Cernăuţi în Germania sau de laLondra.
Adică românii de peste tot. Într-un timp în care românii călătoresc, pleacă, îşi schimbă domiciliile dar nu îşi schimbă obiceiurile culturale şi mai cu seamă nu îşi uită limba, revista se vrea o acoladă, o legătură de unire între noi şi noi.
Pagini de istorie culturală scrise de profesorul Ioan Seni, dovezi ale întîlnirilor şi călătoriilor dar şi un dosar complet privind festivităţile de decrnare a titlului Doctor Honoris Causa a Universităţii de Vest Vasile Goldiş Arad universitarului Teodor Ardeleanu, completează o apariţie care, dacă ar fi suficient difuzată, nu ar putea trece neobservată.
Ochiul redactorului este atent şi la ce se întâmplă departe, mult mai departe căci Florina Vanciu scrie într-o „Agendă Românească „ de la Ontario, Canada iar Monica Duşan publică un foarte interesant eseu „Pictorul Pârvu Mutu şi epoca brâncovenească în romanul Culorile sângelui de Mihai Diaconescu”.
Aşadar privirea către dincolo de ocean se completează cu privirea aruncată în timp, peste timp.Diversitatea este semnul sub care se structurează revista: „Mihai Eminescu şi delta noastră identitară”, un eseu de dr. Cornel Munteanu dar şi „Medalii aniversare la Baia Mare” de dr. Ştefan Vişovan, sau „La Runcu Salvei oamenii au încăput într-o carte „ de Ioan Neamţu.În acest din urmă articol , un gest cultural plin de semnificaţii se face auzit: lansarea Monografiei unei localităţi cu un istoric impresionant, din care s-au profilat în lumea culturală românească oameni de mare valoare.
Continui să spun că ştim prea puţin unii despre alţii, că suntem neatenţi la substanţialitatea unor valori.
Acolo unde există carte şi cartea este citită, există înţelepciune şi există cunoaştere. (pr.Ioan Pintea)
De pildă, Teodor Ardelean şi scriitorul Ioan Pintea, reuniţi la lansarea din Runc, au adeverit încă odată frumuseţea unei forme de solidaritate. Iată ce spunea poetul Ioan Pintea :”E un început bun. Acolo unde există carte şi cartea este citită, există înţelepciune şi există cunoaştere.De astăzi încolo avem aici la Runc o bibliotecă,deci, cu mic cu mare, puteţi să o folosiţi, puteţi să citiţi din ea.”
Semne culturale dintr-un nord de ţară despre care trebuie să se ştie peste tot. Oameni adevăraţi, cărturari adevăraţi care îşi asumă calitatea de „bibliotecar” cu o nobleţe fără seamăn. Ei pot fi intelectuali de seamă, cu doctorate multiple, cu cărţi şi cu titluri publicate, cu o viaţă doldora de întâmpări excepţionale, sociale sau politice, dar sunt mândri când îşi spun „ bibliotecari”!
Oamenii cărţilor, singura certitudine că poporul nostru va rămâne unul preţuitor de cultură adevărată, de istorie, de înţelepciune şi frumuseţe morală. (C.Lorinţiu)