După expulzarea sa din Turcia, urmare a arestării sale şi interogării sub tortură, jurnalistul francez Olivier Bertrand a revenit în declaraţii complete pe France 24 asupra motivelor arestării sale, care după părerea lui suna ca un fel de „avertisment pentru păresa străină„.
Toată presa franceză şi o bună parte din cea internaţională tratează subiectul jurnalistului francez care a fost arestat în timpul unui reportaj, în Turcia.dacă regimul de la Ankara ar mai fi avut nevoie de o tribună de exprimare, ei bine aceasta a fost găsită. Arestarea unui jurnalist occidental aînsemnat exact linia roşie care mai era de depăşit. Acum adevărul este spus, transmis şi retransmis pe toate canalele presei.
Alexandra Schwartzbrod scria în Liberation din 13 noiembrie 2016 la 19.06 GMT „ Confratele nostru Olivier Bertrand, jurnalist la Liberation pe parcursul unei perioade îndelungate şi astăzi reporter pentru site-ul Les Jours, a fost explulzat duminica seara de Turcia după tei zile de arest.
În 11 noiembrie era la Gaziantep, oraş apropiat de frontiera siriană,se documenta într-o şcoală sărăcăcioasă dintr-o periferie pentru un reportaj şi era însoţit de un fotograf.
Fotograful a fost eliberat, nu şi jurnalistul francez, şi asta fără vreo explicaţie.
Anadolu, Agenţia de presă pro guvernamentală turcă îl acuză că ar fi scris articole în favoarea lui Fethullah Gulen .
Această arestare este „ilegitimă şi înseamnă intimidare” a reacţionat Reporters sans Frontières, în timp ce multe societăţi de jurnalism, evident şi cele care ţin de Libération, au cerut imediat eliberarea jurnalistului. Acestor voci li s-a adăugat imediat cea a Ministrului francez al Afacerilor Externe care a considerat reţinerea drept profund şocantă.
Această arestare este „ilegitimă şi înseamnă intimidare” a reacţionat
Ce se întâmplase de fapt ? „Serviciul pentru străini„ al Poliţiei turce l-a îmbarcat şi dus într-un „centru de retenţie”. Acolo a rămas până a doua zi, într-o celulă închisă, fără interpret, fără să aibă habar care ar putea fi motivul arestării. Apoi a fost dus la o distanţă de 1000 de km la Istanbul unde a peterecut 48 de ore între interogatorii şi celulă.
După acest episod, jurnalistul francez declară că este profund neliniştit de felul în care evoluează „libertatea presei” în Turcia. După ce a petrecut trei zile în închisorile turceşti, rupt de lume, fără să ştie nimic , fără interpet , el a aflat în ultima clipă că va fi expulzat din ţară. „Numai când am văzut panourile de pe marginea autostrăzii, duminică, am înţeles că ne îndreptăm către aeroporutul Ataturk”. a spus pentru Telerama.
Revenind asupra episodului arestării, Olivier Bertrand subiniază această angoasă perpetuă, situaţia kafkiană în care se afla „Un moment dezagreabil care este în acelaşi timp o mică lucarnă spre ce se poate trăi acolo în aceste timpuri, într-un mod infinit mai gra, căci zeci de mii de turci trăiesc aşa„ scrie Olivier Bertrand în Les Jours într-o relatare.
El vorbeşte despre incomprehensiunea, absenţa comunicării, frica, atitudinea umorală schimbătoare a diverşilor poliţişti în ceea ce îl privea. În calitate de jurnalist străin era considerat drept un „potenţial spion „: Un poliţist i-a şi spus că l-a văzut „ că făcea fotografii în cartier„!!!.
Despre poliţiştii care îl arestează, francezul spune „ Vor să înţeleagă ce fac, curios, nu mă întreabă unde locuiesc în Gaziantep,nici unde am fost mai înainte. Nici măcar pentru ce ziar lucrez. Mă întreb dacă ştiau toate astea, dacă arestarea a fost fortuită. De-a lungul întregii perioade de detenţie nu am ştiut de ce sunt acuzat, unde mă aflu, (nu aveam interpret ) şi nici unde mă găsesc.”.
„Sorry if we make a mistake.”
Înainte de a urca în avionul care avea să-l aducă la Paris (după presiunile enorme diplomatice intreprinse la cel mai înalt nivel) el îl întreabă pe turcul care vorbea engleză, ce anume i se reproşează. Omul răspunde „Sorry if we make a mistake.” »
”Preşedintele Erdogan, izolat, îşi conduce ţara împotriva Europei, împotriva Franţei, şi vrea să se răzbune de fiecare dată când poate, şi să plătească umilinţa faptului că poarta europeană i s-a închis.”Olivier Bertrand
Un epilog al acestor zile kafkiene în mâinile poliţiei turce. „Am conştiinţa faptului că a fi jurnalist occidental înseamnă să fii infinit mai puţin ameninţat decât a fi de pildă profesor turc. Dar preşedintele Erdogan, izolat, îşi conduce ţara împotriva Europei, împotriva Franţei, şi vrea să se răzbune de fiecare dată când poate , şi să plătească umilinţa faptului că poarta europeană i s-a închis. „
„În timpul acestei arestări abuzive de trei zile, am avut ocazia să aud și să văd cum polițiștii voștri respectă drepturile reținuților și ale deținuților. La fiecare interviu,la fiecare program TV sau radio o să povestesc cum am avut ocazia să aflu despre transformarea alarmantă,despre tortură și cum în spatele imaginii democratice se află de fapt dictatura.”Surse relatează că jurnalistul i-ar fi adresat o scrisoare ironică preşedintelui Erdogan, mulţumindu-i pentru „oportunitatea „ de a afla adevărul şi de a scrie despre dictatura instaurată de acesta în Turcia.
Le Monde adaugă : După tentativa de lovitură din 15 iulie, o epurare mediatică fără precedent a fost declanşată în Turcia . TGC asociaţia jurnaliştilor din Turcia face un trist bilanţ: 170 de organe de presă închise, 777 de cărţi de presă anulate ,195 ziarişti în detenţie.Ultimul este chiar Akin Atalay, preşedinte al Comitetului director al Cumhuriyet,arestat ca şi Olivier Bertrand, la 11 noiembrie. (C.Lorinţiu)