Executivul Uniunii Europene a afirmat joi că ar trebui să li se permită statelor membre să-i trimită pe unii solicitanți de azil înapoi în Grecia de la jumătatea lunii martie 2017, Bruxellesul sperând că acest demers va contribui la restabilirea politicii blocului comunitar în materie de migrație care a eșuat în timpul afluxului în masă de străini anul trecut.
În baza regulilor UE, prima țară de intrare a migranților este responsabilă de gestionarea cererilor de azil, dar sistemul a eșuat anul trecut în Grecia, principala poartă de intrare în Europa pentru mai mult de un milion de refugiați și migranți.
Incapabilă să facă față situației, Grecia i-a lăsat pe mulți dintre ei să traverseze teritoriul său pentru a merge în Germania și către alte țări bogate ale UE, încălcând regulile blocului comunitar. Aceasta a determinat statele membre de pe ruta migrației să-și închidă treptat frontierele, blocând mulți migranți în Grecia, care depune eforturi pentru a le acorda adăpost corespunzător.
Comisia Europeană a estimat că Grecia și-a ameliorat situația în ce privește cazarea și înregistrarea solicitanților de azil sosiți pe teritoriul său.
Executivul comunitar a recomandat să li se permită statelor membre ale UE să-i trimită înapoi în Grecia pe solicitanții de azil care intră în acest mod în Uniune și care au pătruns mai adânc în Europa de la jumătatea lunii martie și în continuare. Recomandarea nu se aplică în cazul celor care au făcut deja această călătorie. ”Aceasta va descuraja și mai mult intrarea ilegală și deplasările ulterioare și va reprezenta un pas important spre revenirea la un sistem de funcționare normală”, a afirmat Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Politica UE privind azilul și zona sa de liberă circulație în interior au eșuat anul trecut, în timp ce afluxul necontrolat de migranți și refugiați a provocat dispute aprinse între state ale UE privind modul de gestionare a acestor probleme. Disputele au rămas nerezolvate și peste 62.000 de persoane sunt încă în Grecia, cu toate că un acord încheiat de UE cu Turcia în martie a dus la reducerea numărului de nou-sosiți.
Eșecul este în mare parte din cauza reticenței din partea statelor UE de a lua persoane din Grecia și Italia pentru a ajuta la procesarea cererilor de azil și de a atenua povara celor două state aflate în prima linie a frontului migrației.
Până în prezent, ceva mai mult de 8.200 de persoane au fost mutate din Grecia și Italia către alte state ale UE în baza unui plan ce prevede relocarea a 160.000 de persoane și care expiră în septembrie 2017.
Comisia Europeană a făcut apel la statele UE să-și intensifice acțiunile.
”Scopul nostru este de a-i muta din Grecia și din Italia pe toți cei care sunt eligibili pentru relocare în decursul anului viitor”, a declarat comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos.
Bruxellesul pune condiții suplimentare privind returnarea persoanelor după luna martie, spunând că Grecia ar trebui să ofere confirmări individuale privind un tratament corect pentru toate persoanele returnate și că minorii neînsoțiți nu vor fi deloc returnați.
Cotele obligatorii de refugiați fac acum obiectul unei dispute între statele UE care doresc să-și reformeze regulile comune problematice privind azilul.
Potrivit Comisiei Europene, numărul de persoane care au sosit din Turcia în Grecia a fost în medie de 92 pe zi din martie, comparativ cu miile de nou-sosiți zilnic înainte de încheierea acordului cu Ankara. Începând din martie 2016, 1.187 de persoane au fost returnate din Grecia în Turcia.
În baza acordului cu Turcia, care pare acum fragil din cauza tensiunilor din relațiile cu Ankara ca urmare a represiunii în Turcia după puciul eșuat din iulie, Bruxellesul a afirmat că a cheltuit 677 milioane de euro din cele trei miliarde de euro promise ca ajutor pentru refugiații aflați în Turcia.