Masoud Barzani demisionează
Zeci de persoane au luat cu asalt duminică Parlamentul din Kurdistanul irakian pentru a protesta împotriva deciziei legislativului de a-i lua puterile președintelui acestei regiuni autonome, Masoud Barzani, relatează DPA.
Protestatarii au ocupat în salonul de recepție al legislativului din Kurdistan, strigând slogane împotriva parlamentarilor anti-Barzani.
Această consultare publică, în care tabăra ‘Da’ a ieșit învingătoare, a creat o criză fără precedent între Bagdad și Erbil.
Parlamentul a adoptat o lege care împarte puterile lui Barzani între legislativ, guvern și sistemul judiciar, după ce liderul kurd a anunțat că își va părăsi postul săptămâna viitoare.
Barzani a precizat că nu va mai rămâne în funcție după ce mandatul său se va încheia, la 1 noiembrie.
„După 1 noiembrie, nu îmi voi mai exercita funcția și refuz ca mandatul meu să fie prelungit”, a precizat, într-o scrisoare adresată parlamentarilor, arhitectul referendumului de independență de la 25 septembrie.
Parlamentul kurd suspendase recent prerogativele lui Barzani în urma consecințelor dezastruoase ale referendumului.
Potrivit lui Barzani, pierderea zonelor disputate cu Bagdadul echivalează cu o „înaltă trădare”
Liderul kurd Masoud Barzani a pus duminică pe seama unei „înalte trădări” pierderea cvasitotalității teritoriilor disputate cu Bagdadul după referendumul pentru independența Kurdistanului irakian, relatează AFP. Astfel, după ce își anunțase într-o scrisoare adresată Parlamentului voința de a nu mai fi președinte al acestei regiuni autonome din nordul Irakului, liderul kurd a făcut o declarație la televiziune.
El a denunțat o „înaltă trădare națională în 16 octombrie”, referindu-se — fără a-i numi — la conducătorii partidului rival Uniunea Patriotică a Kurdistanului (UPK), ai cărei combatanți se retrăseseră în 16 octombrie fără luptă din provincia bogată în resurse petroliere Kirkuk în fața armatei federale irakiene.
Liderii UPK anunțaseră că au căzut de acord cu Bagdadul asupra unei astfel de retrageri.
Barzani a acuzat Bagdadul că „ar fi avut un plan deja pregătit (pentru a recuceri zonele disputate) și a utilizat referendumul ca pretext”.
„Grupările paramilitare Hashd al-Shaabi, care completau efectivele armatei irakiene, erau decise să meargă la confruntare”, a adăugat el.
Zonele disputate sunt teritorii în care combatanții kurzi își extinseseră dominația în ultimii ani, depășind frontierele administrative ale regiunii lor autonome, stabilite în 2003.
După referendumul pentru independență — inițiat de Masoud Barzani și organizării căruia Bagdadul i se opusese — forțele federale s-au redesfășurat în aceste zone în zece zile aproape fără lupte.
Duminică seara, după un armistițiu acordat de Bagdad în urma violentelor dueluri de artilerie grea, forțele kurde și irakiene s-au pus de acord asupra unei redesfășurări a forțelor federale la postul de frontieră Fish Khabur, pe unde trece un oleoduct-cheie spre Turcia.
Acest terminal situat la granița teritoriilor turc, sirian și irakian este strategic pentru finanțele kurzilor din Irak, ca și ale Siriei.
Între altele, Masoud Barzani s-a referit la sprijinul internațional pe care conta când a organizat în 25 septembrie referendumul pentru independența Kurdistanului, împotriva avizului tuturor și în primul rând a Bagdadului.
„Nu credeam” că SUA nu se vor opune „unui atac feroce împotriva poporului kurd”, unul dintre aliații lor în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, a afirmat el subliniind reacția forțelor irakiene după referendum.
Reacţii internaţionale. Emmanuel Macron cere guvernului de la Bagdad să aibă un dialog cu kurzii
Președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului irakian Haider al-Abadi într-o discuție telefonică să poarte ”un dialog” cu kurzii ”ținând cont” de drepturile lor ”în cadrul unității Irakului”, conform unui comunicat transmis duminică de Palatul Elysee, relatează AFP.
„Președintele Republicii a cerut să se facă totul pentru a se evita confruntările între irakieni și ca în cadrul unității și Constituției Irakului să aibă loc un dialog între Erbil și Bagdad ținând cont de drepturile kurzilor și ale minorităților”, a precizat Palatul Elysee, menționând o convorbire telefonică avută sâmbătă de cei doi lideri.
Macron „a salutat în acest sens crearea unui comitet între forțele kurde și federale irakiene, însărcinate cu discutarea modalităților unei prezențe comune în zonele disputate”.
Premierul irakian „a făcut apel la importanța păstrării unității naționale și la găsirea unei soluții în acord cu kurzii”, se arată în comunicat.
Tensiunile dintre Erbil și Bagad s-a agravat după organizarea, în septembrie, în regiunea autonomă kurdă a unui controversat referendum privind independența.
Ca represalii, puterea centrală a preluat de la combatanții kurzi (peshmerga) controlul asupra celei mai mari părți a sectoarelor disputate: Bagdadul controlează acum provincia petrolieră Kirkuk și părți din Ninive, la frontiera cu Turcia.
Președintele francez și premierul irakian au „reamintit de asemenea importanța luptei încă în desfășurare pe teritoriul irakian pentru alungarea DAECH (acronimul în arabă al grupării jihadiste Statul Islamic — n.r.) din toate teritoriile irakiene cu ajutorul unei coaliții în care Franța își are propriul rol”.