Intrrea în Anul Nou Chinezesc este o tradiţie simpatizată de întreaga planetă şi care depăşeşte limitele confisiunilor religioase. Este mai degrabă o celebrare a tradiţiilor sub semne culturale.
Cu lampioane roşii, cu focuri de artificii şi cu dansul Dragonului, intrarea în Anul Cocoşului este sărbătorită de două miliarde de persoane de pe întreg globul, iar cele mai mari festivităţi au loc în China, dar şi în Hong Kong, Macao, Taiwan, Singapore, Thailanda, Indonezia, Malaezia şi Filipine sau toate oraşele lumii unde sunt mari comunităţi de chinezi.
Oficial, în China, sărbătoarea ţine 7 zile, perioadă în care nu se lucrează. Festivităţile încep în ziua dinaintea Anului Nou şi continuă până la Festivalul Lanternelor, în a 15-a zi a noului an.
Pentru a sărbători 春节/Chūnjié sau Festivalul Primăverii, peste 800 de milioane de chinezi se întorc acasă, fiind implicaţi în fenomenul cunoscut sub numele de Marea Migraţie a lumii moderne.
Cele mai aglomerate oraşe din China în această perioadă vor fi Beijing, Shanghai, Guangzhou, Shenzhen, Chengdu, Zhengzhou, Xi’an, Chongqing, Wuhan şi Dongguan. În întreaga Chină au fost deja cumărate biletele pentru 2,91 miliarde de călătorii cu trenul, avionul, mijloacele de transport rutiere sau navale şi cele private. Zilnic din gările şi autogările din China vor pleca 6.284 trenuri şi 2,6 milioane de autobuze. Acestora li se vor adăuga un total de 520.000 de zboruri şi 20.000 de nave de pasageri.
Calendarul chinezesc
Este cea mai veche înregistrare cronologică din istorie, datând din 2637 î.Hr., când împăratul Huang Ti a introdus primul ciclu din zodiacul chinezesc. Este un calendar astronomic anual care se bazează în primul rând pe ciclurile lunii şi apoi pe cele solare, spre deosebire de cel occidental bazat pe doar pe ciclurile soarelui. Începutul fiecărui an chinezesc poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie şi este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiţionale din China şi Taiwan.
Calendarul utilizat acum începe din anul 1654, are reguli stricte şi se bazează pe datele astronomice exacte ale poziţiei lunii şi soarelui.
Un ciclu complet durează 60 ani şi este compus din 5 cicluri de câte 12 ani, care poartă, fiecare, numele unui animal: şobolan, bou, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie şi maimuţă, în combinaţie cu 10 elemente cereşti, care provin la rândul lor din cele cinci forme de transformare: lemn, foc, pământ, metal şi apă, împreună cu Yin şi Yang.
Simbolurile calendarului chinezesc sunt expresia semnificaţiilor profunde pe care aceste animale şi elemente le au în cultura, credinţele şi tradiţiile chineze şi sunt importante pentru astrologia şi horoscopul chinezesc. Anul Cocoşului de Foc: Cocoşul, al zecelea semn zodiacal în astrologia orientală, simbolizează loialitatea, hărnicia, inventivitatea, curajul, responsabilitatea, încrederea, noile începuturi, trezirea la spirituale. De asemenea, cocoşul – în tradiţia asiatică – semnifică izgonirea spiritelor rele. Şi le dă oamenilor posibilitatea să se debaraseze de influenţele negative, de inamicii interiori şi exteriori.
Elementul anului va fi Focul, care reprezintă forţa şi energia, iar culorile favorabile vor fi auriu, maro, galben, galben-maroniu. Numerele norocoase sunt 5, 7, 8.
Persoanele născute în anul Cocoşului au multe calităţi, cum ar fi onestitatea, comunicativitatea, isteţimea, independenţa și ambiția.
Punctele slabe ale cocoşului sunt nerăbdarea, spiritul critic, excentricitatea, egoismul.
Conform zodiacului chinezesc, Anul Cocoşului va fi unul puternic, fără jumătăţi de măsură, un an în care impresia contează. Pentru cei născuţi sub semnul cocoşului (1921, 1933, 1945, 1957, 1969, 1981, 1993, 2005, 2017), însă, nu se anunţă un an bun.
Cocoşul este aproape imaginea fidelităţii și punctualităţii. Pentru strămoșii noştri care nu aveau ceasuri deşteptătoare, cântatul cocoşului trezea oamenii şi îi trimitea la muncă.
Tradiţiile şi obiceiurile de Noul An
Legenda spune că Buddha, înainte de a muri, a chemat la el toate animalele, dar numai 12 dintre ele au venit să-şi ia rămas bun, iar el le-a răsplătit dând numele lor câte unui an din calendar, în ordinea sosirii lor. Tradiţia chineză spune că animalul care guvernează anul în care se naşte un om are o influenţă puternică asupra personalităţii sale, căci „animalul se ascunde în adâncul sufletului”.
Cele mai importante zile de sărbătoare sunt ajunul Anului Nou, când ziua este dedicată reuniunilor de familie, şi ziua Anului Nou, dedicată vizitării şi felicitării familiilor maternă şi paternă.Tradiţional, celebrările Anului Nou, sau Festivalul Primăverii, încep însă mult mai devreme, chiar şi cu trei săptămâni înainte, din a 8-a zi a celei de a 12-a luni din calendarul chinezesc.
În cea de-a 20-a zi a ultimei luni a anului, chinezii obişnuiesc să facă o curăţenie generală a casei, pentru a elimina ghinionul din vechiul an şi pentru a primi norocul anului care vine, uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. Pentru decoraţiuni se folosesc în mod tradiţionalşi narcisele, simbol al norocului, sau florile de prun, care simbolizează speranţa şi curajul.
În cadrul celor 7 zile de sărbătoare, se evită orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia, nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile.SRTV
Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.