Zaman Romania

Despre bolile autoimune

10 mai este marcată anual ca Ziua Mondială a Lupusului. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune împreună cu Asociația Lupus România și Asociația Hai să Ajutăm vă invită să susțineți cauza pacienților cu lupus prin distribuirea filmului Lupus Motivation http://apaa.ro/Campanii/lupus-motivation.shtml

Potrivit statisticilor, în România peste 9.000 de persoane suferă de lupus eritematos sistemic, iar 90% dintre acestea sunt femei cu vârsta cuprinsă între 16 și 40 de ani. Datorită modului agresiv de manifestare a afecțiunii, 1 din 2 persoane diagnosticate cu lupus este nevoită să renunțe la locul de muncă din cauza bolii. În Europa, 500.000 persoane suferă de lupus, iar la nivel mondial datele indică peste 5 milioane de pacienți afectați de diverse forme ale bolii.
Despre lupus: www.infolupus.ro

Principalele simptome ale acestei afecțiuni sunt durerile articulare, febra, starea de oboseală extremă, dureri musculare în lipsa efortului fizic, leziuni roșiatice persistente pe zonele fotoexpuse, etc.

Deși cauzele lupusului nu sunt cunoscute cu precizie, numărul mai mare de cazuri la femei decât la bărbați poate indica faptul că boala este declanșată de anumiți hormoni, pe lângă o predispoziție genetică. În plus, există o serie de factori de mediu care stimulează declanșarea bolii, precum: stresul, expunerea la lumina soarelui.

Cea mai frecventă și severă formă de lupus, care afectează 70% dintre pacienții este LES (Lupusul eritematos sistemic), formă de boală care poate afecta orice organ intern.

Lupusul eritematos este o boală autoimună cu componentă genetică în care sistemul imun interpretează în mod eronat informațiile primite de la celulele, țesuturile și organele sănătoase ca fiind străine organismului și generează autoanticorpi care le atacă și le distrug. Astfel, în LES apar afecțiuni ale unui organ sau mai multor organe interne, cel mai frecvent implicate fiind pielea, sistemul osteo-articular, rinichii, sistemul nervos, plămânii.

Denumirea de lupus, utilizată încă din secolul XIII, descrie leziunile cutanate de la nivelul feței care apar în cadrul bolii și se aseamănă cu mușcătura de lup.