Zaman Romania

De la bustul lui Eminescu, la „Rupătorul de geam”. Un pasionat al păstrării memoriei.

Cristian Petru Bălan şi soţia, Dorina , în fața busturilor „Mihai Eminescu-Veronica Micle aflate în fața Casei de cultură EMINESCU din Scăieni-Prahova, lucrări de Cristian Petru Balan

    Cristian Petru Bălan *a rămas cu tot ce e românesc în suflet cu toate că trăieşte în SUA de multă vreme. Am avut ocazia să lucrez cu dumnealui la Chicago (în anii 1992-1993) atunci când reuşeam o performanţă : o oră de program românesc tv pentru comunitatea românească din Illinois -Chicago, pe Channel 32. O oră totalmente privată, fără nici un sprijin de la stat, ca atare fără nici o obligaţie decât aceea a obiectivităţii noastre benefice, doar cu dorinţa de a aduce cât mai multe informaţii  dar şi cultură, interviuri, muzică şi documentare artistice, românilor americani  care trăiau acolo, cumva rupţi de ţară.

„Rupătorul de geam” (schițând muncitorul care prinde în mâini placa de sticlă ce iese pe verticală din mașina de tras geam)de Cristian Petru Bălan

    Acum vremurile s-au schimbat, avem cablu, telefonăm iute prin satelit,se călătoreşte uşor dar amintirile acelui timp au rămas vii. Atunci, în acele circumstanţe speciale aş zice, l-am cunoscut pe C.P.Bălan, care e un intelectual multidirecţional : înverşunat duşman al dictaturii, poet, autor, pictor amator şi sculptor, jurnalist de presă scrisă şi de radio ( Vocea Americii).El e într-un fel de toate, un om care îşi găseşte bucurie în orice formă de artă şi comunicare .

   Dar nu despre cărţile lui Cristian Pentru Bălan vreau să vă vorbesc acum şi în această pagină on-line ci despre povestea uneia dintre lucrările sale de artă monumentală. Căci pe lângă teme aş zice clasice( Emiescu şi Veronica Micle spre pildă) el şi-a pus numele pe o lucrare de artă monumentală-industrială care are o poveste deosebită. Ne-a spus-o chiar el.

  „RUPĂTORUL DE GEAM”, din orașul prahovean Boldești-Scăieni, o mai veche sculptură de-a profesorului Cristian Petru Bălan, lucrată din oțel inoxidabil, în stil modern, a stat la Poarta 1 a Întreprinderii de Geamuri Scăieni (IGS), până la demolarea fabricii (tot ce era metal din ruinile întreprinderii a fost cumpărat pe bani puțini de milionarii lacomi și dornici să le vândă pe prețuri înzecite.) Iată ce declară dl. Balan însuşi:

„Regretatul director al fabricii, inginer Constatin Olteanu  m-a rugat să fac această statuie, ulterior mult iubită de numeroșii angajați ai fabricii și devenită un adevărat simbol al întreprinderii. Ultimii proprietari ai FGS au fost niște afaceriști dubioşi care voiau să ia această statuie și să o topească. Primăria le-a cerut-o, fiind în patrimoniul orașului, dar ei nu au cedat-o. Atunci, dl. primar Bucuroiu a venit cu armata și a scos-o cu forța din mâna lor, cu escavatorul, salvând-o și reinstalând-o în curtea liceului din oraș.”„Pe placa comemorativă de metal de pe statuie, sculptorul menționează că statuia aceasta va aminti veșnic românilor că în acest oraș a existat cea mai mare fabrică de geamuri din Europa, una din cele mai mari din lume, desființată și demolată cu dinamite de cei care au distrus industria țării.

Acolo au lucrat mii de muncitori de-a lungul a peste 80 de ani. Geamurile de excelentă calitate se exportau în toată lumea. Lucrarea a fost recondiționată și ridicată la loc sigur.(…)”

     Ce poveste ! De-a dreptul incredibilă dar care se potriveşte mănuşă în cariera artistică a lui Cristian Petru Bălan, a acestui intelectual contestatar, activ şi dăruit, capabil de-a se pune în slujba marilor idei atunci când ele rimează cu ideea de democraţie.

Cleopatra Lorinţiu,ianuarie 2017

––––––––––––––––––––––––––––––––

*Cristian Petru Bălan (n. 27 iunie 1936, Sibiu) este un prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic român stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Americano-Române de Științe și Arte.

Autorul şi plasticianul Cristian Petru Bălan, cel plecat din Boldeşti Scăieni la Chicago, sau o viaţă sub semnul reperelor româneşti.

Fost corespondent din Statele Unite ale Americii al posturilor de radio Vocea Americii și Europa Liberă, scriitorul este actualmente cunoscut mai ales pentru cele două lucrări, Enciclopedia Imnurilor de Stat ale țărilor lumii (Editura „Ploiești – Mileniul III” , 2008, cu prefața scrisă de Gheorghe Zamfir) și Ghid de conversație român-latin/ Latinum Romanicumque colloquii enchiridion, (primul ghid românesc de acest fel, Editura Premier, Ploiești, 2007). De asemenea, ca artist plastic, este autorul unui mare grup sculptural ”Mihai Eminescu-Veronica Micle”, prima combinație de acest fel, pusă pe același soclu, al primei replici din România a ”Statuii Libertății” din New York (de aprox. 3 m), ambele ridicate în centrul orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, în anul 2014, precum și al bustului pilotului erou american Edward Butch O’Hare, pentru marele aeroport internațional „O’Hare” din Chicago.Pentru Colegiul Truman din Chicago, a mai sculptat portretul președinelui Truman și un bust al lui Eminescu. A scris și publicat patru romane: „Dincolo de curcubeu“ (carte recomandată de „Vocea Americii“, care a apărut și în România, într-o ediție piratată, fără consimțământul autorului), „Zborul destinului“, „Oaspeții din Elizeu“ și “Răzbunătorii“ (Romanul luptei împotriva corupției din România; Ed. Premier, Ploiești, 2010). În 2006 a publicat în țară două piese de teatru, „Ispită si virtute“ (Una storia veneziana) și drama de inspirație biblică „Neprihănitul Iov”, propuse pentru „Teatrul de Stat Toma Caragiu“ din Ploiești, precum și un volum de versuri, „Stindarde transparente“