„Principalele vulnerabilităţi sunt următoarele: noi, noi şi iar noi. (…) În primul rând, va conta cum vorbim noi despre preşedinţie şi cât reuşim să nu amestecăm preşedinţia cu alte lucruri. (…) Preşedinţia nu trebuie amestecată cu lucrurile aflate în dezbatere internă, preşedinţia nu este subiectul unor controverse politice pentru că preşedinţia reprezintă o sarcină tehnică pe care România trebuie să şi-o asume. Avem un anumit substrat politic, dar, în principal, este vorba de asumarea unui rol pe care l-au avut şi alte state în prealabil. Şi nu aş dori să amestecăm aceste lucruri cu altceva, cu alte elemente de natură internă. De aceea, eu, din start, am invitat către un amplu consens politic în jurul preşedinţiei şi cred că am reuşit să menţinem un echilibru în logica aceasta. (…) Trebuie să găsim resursele interne, resursele umane, resursele bugetare, resursele tehnice, resursele intelectuale pentru a trata această preşedinţie cu gradul de profesionalism de care are nevoie. Profesionalismul reprezintă cheia”, a spus Victor Negrescu, vineri, întrebat despre potenţialele vulnerabilităţi ale României în pregătirea preşedinţiei Consiliului UE şi modalităţile de rezolvare a acestora pentru ca mandatul ţării noastre să fie un succes.
Primul capitol „Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate” se axează pe trei subcapitole: „Dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergenţă, ocupare şi drepturi sociale”; „Inovare şi digitalizare”; „Conectivitate şi pieţe”. Un al doilea capitol intitulat „Europa siguranţei” are în vedere ca teme subsecvente: „consolidarea securităţii interne a UE: gestionarea frontierelor externe, funcţionarea spaţiului Schengen, combaterea criminalităţii şi terorismului”; „securitatea cibernetică”; „viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie”. Cel de-al treilea capitol, intitulat „Europa, actor global”, include, de asemenea, mai multe subcapitole: „politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) şi eficienţa acţiunii externe a UE”; „consistenţa politicii UE în vecinătatea sa”; „onorarea angajamentelor internaţionale ale UE”. Al patrulea capitol al tematicilor de interes ale preşedinţiei României la Consiliul UE, denumit „Europa valorilor comune”, cuprinde trei subcapitole: „solidaritate, coeziune, egalitate de şanse şi justiţie socială”; „democraţie, libertate şi respectarea demnităţii umane”; „combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului”.
„Noi am gândit, încă se află în proces de consultare, vorbim de teme de interes, nu de priorităţi, nu sunt încă aprobate de Parlament, sunt primele rezultate ale consultărilor făcute cu sistemul public, (…) dar şi consultări cu actorii sociali. (…) Membri ai Parlamentului European au fost consultaţi, membri ai Parlamentului României şi acum am ajuns pe o logică a unor patru dosare importante: dosarul economic, dosarul siguranţei, dosarul extern şi dosarul valorilor comune, a ceea ce ne uneşte şi a ceea ce este important pentru noi. Încă acest proces este în curs şi în luna mai urmează ca în Parlament să fie primele prezentări cu scopul ca în iunie să existe o prezentare mai largă în plen, dar forma finală va fi disponibilă de abia în noiembrie, decembrie, conform calendarului Secretariatului Consiliului. Noi ne mişcăm puţin în avans pentru că şi oamenii şi parlamentarii reclamă să fie o dezbatere şi mai amplă să se vadă primele variante şi noi facem acest lucru într-o manieră proactivă, în grafic”, a menţionat Negrescu.
