Duminică, 24 iunie, cetăţenii turci vor alege un nou preşedinte şi un nou parlament într-un scrutin de importanţă istorică. Turcia se află la răspântie. Naţiunea va decide: ori va oferi preşedintelui întreaga putere ori va face posibilă reîntoarcerea la democraţia parlamentară.
Alegerile de duminică din Turcia vor fi o bornă de hotar. Ele trebuie să asigure renaşterea naţiunii şi să-i vindece rănile. Orice alt rezultat ar fi o catastrofă, consideră Seda Serdar.
Cele mai recente sondaje efectuate de Institutul Gezici anticipează că partidul AKP al preşedintelui Erdogan va pierde majoritatea parlamentară iar alegerile prezidenţiale vor fi decise abia în turul doi. Erdogan este creditat în sondaje cu 48 la sută din voturi iar rivalul său, social-democratul Muharrem Ince din partea Partidului Popular Republican (CHP), pare pregătiti pentru o luptă pe viaţă şi pe moarte.
PREGĂTİŢİ PENTRU UN NOU ÎNCEPUT
Dar cât de credibile sunt aceste sondaje? Păi nu prea sunt, dacă ţinem cont de experienţele trecute. În plus, numărul celor indecişi este mult mai mare în acest an. Iar atmosfera de frică generală cultivată de Erdogan de-a lungul ultimilor ani îi face pe numeroşi alegători să nu-şi declare preferinţele reale.
Dar indiferent de sondaje, Turcia este pregătită pentru un nou început. Opoziţia a derulat o campanie electorală de succes, prezentând candidaţi puternici. Poate că a fost chiar cea mai eficientă campanie din ultimii 16 ani, dominaţi de Erdogan. Candidatul CHP la prezidenţiale, Ince, pare să transforme retorica lui Erdogan într-o armă cu care să-l învingă. Iar Meral Aksener, fost ministru de Interne şi lider al nou-înfiinţatului partid kemalist IYI, nu se fereşte de confruntări şi desfiinţează cu vădită plăcere promisiunile de campanie ale lui Erdogan. La rândul său, Selahattin Demirtas, liderul formaţiunii pro-kurde HDP, deşi se află în închisoare, a produs o adevărată furtună în reţelele de socializare prin mesaje twitter inteligente şi pline de umor. Toate acestea dau speranţă oamenilor, un sentiment care a lipsit pe durata regimului întunecat şi opresiv al AKP.
De asemenea, electoratul pare să fi învăţat din erorile trecutului. Anul acesta, în ziua alegerilor vor fi prezenţi în secţiile de votare mai mulţi oameni decât pe plajele de la malul mării.
PRİMUL PAS: ALEGERİ CORECTE
Schimbarea se simte în aer, dar pentru a deveni realitate este nevoie de alegeri libere şi corecte. Opoziţia şi observatorii şi-au terminat pregătirile. Dacă vor constata cea mai mică fraudă sau manipulare, guvernul nu va mai scăpa atât de uşor ca până acum. Oamenii s-au săturat, sistemul actual nu mai poate fi menţinut.
Lira turcească s-a depreciat cu 50 la sută în raport cu dolarul american pe parcursul ultimilor doi ani. Investitorii străini ocolesc Turcia în condiţiile în care ţara se află într-o stare de necesitate perpetuă. Sistemul de justiţie este blocat. Mii de oameni şi-au pierdut slujbele şi mulţi alţii au fost arestaţi. Presa este sub asediu, iar ce a mai rămas din mass media independentă stă să se sufoce.
ZİUA DE DUPĂ ALEGERİ
Rivalii puternici, o campanie AKP slabă, economia care se clatină şi voinţa de schimbare fac neverosimilă o victorie a lui Erdogan încă din primul tur de scrutin.
Dacă AKP îşi pierde majoritatea parlamentară şi va fi nevoie de un al doilea tur al prezidenţialelor, opoziţia se va simţi revigorată. Cu toate dificultăţile financiare şi de politică internă care se arată la orizont, orice nou lider va trebui să se află într-o poziţie de forţă pentru a duce la îndeplinire durerosul proces de renaştere a naţiunii sale.